Ei uite că timpul zboară și am ajuns la cartea cu numărul 50!
Pan. Victoria de Knut Hamsun a fost o carte frumușică, care a avut un început anevoios.
Am început această carte în urmă cu aproape o săptămână, având câteva minute libere și am zis că decât să stau pe telefon, mai bine citesc ceva. Așa au venit primele 15 pagini citite din Pan. După, în următoarele zile, m-am axat pe alte lecturi, dar ieri m-am decis să încerc să o citesc. În primele 10-15 pagini, asta după cele 15 deja citite, nu mi-a plăcut deloc, ba chiar am vrut să o abandonez, dar am zis să îi mai dau încă vreo 10 pagini și după să mă decid.
Și bine am făcut, pentru că mi-a plăcut destul de mult, cu toate că personajul principal îmi era antipatic la un moment dat, dar asta, ce nu facem pentru iubire.
💔 Că tot veni vorba, iubirea este tema prinipală pentru ambele mini-romane.
În ambele povestiri se descrie o iubire ce nu se împlinește, asta din motive financiare, în Victoria, și din motive de caracter, în Pan.
Victoria mi-a plăcut mai mult decât Pan, asta pentru că am intrat în atmosferă și în poveste mult mai ușor, poate pentru că deja mă obișnuisem cu stilul lui Hamsun.
Eram chiar captată de povestea de dragoste și țineam cu personajul masculin, speram ca acesta să ajungă într-un final cu marea lui iubire.
🔚 Finalul, pentru ambele povestiri, este trist, lucru ce nu mi-a displăcut sincer, asta pentru că nici în viața reală nu regăsim tot timpul sfârșituri fericite.
Puncte slabe 🤔👎
- început anevoios
Puncte forte 🙂👍
- finalul realist
De la același autor ✍
De la Hamsun am mai citit Foamea, cea mai apreciată operă a sa.
Despre autor 📜
Scriitor norvegian
A fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1920
Ciobanul de azi 