Cu toate că m-am simțit destul de rău în ultimele zile (am răcit îngrozitor), totuși am reușit să citesc o carte între crizele de strănuturi.
Pasiune pură, de Lena Andersson a fost o alegere foarte spontană pentru mine, pur și simplu am văzut-o pe raft la bibliotecă, am văzut că a fost cartea anului în Suedia în 2013 și am zis că de ce nu.
Cred că aceasta este prima carte suedeză pe care o citesc, așa că mă bucur că am apucat să îmi lărgesc orizonturile încă puțin.
Sincer, aveam așteptări destul de mari. Însă, acestea au rămas doar așteptări pentru că lectura nu m-a atras. Mi s-a părut că a fost o carte banală, de care mă puteam lipsi. Nu am vrut să o abandonez, însă nu mi-a atras atenția cu aproape nimic.
Au fost unele momente ok, dar în nici un moment din lectură nu eram entuziasmată să văd ce o să se întâmple cu acțiunea, nimic nu m-a ținut cu sufletul la gură. Aproape a fost o waste of time, dar mă bucur că am citit-o pentru că am putut vedea o altfel de perspectivă, plus câteva pasaje în care se descria un Stockholm perfect.
Da, este o lectură despre o dragoste neîmpărtășită, o dragostea aproape ireală a personajului principal, dar personal, nu m-a atras prea mult.
Puncte slabe 👎
nu m-a atras acțiunea cam deloc
Puncte forte 👍
o descriere foarte bună a orașului Stockholm
De la același autor ✍
Aceasta este prima carte de la Lena Andersson
Despre autor 📜
Lena Andersson este o scriitoare suedeză. Romanul Pasiune pură a primit premiul August, fiind desemnată cea mai bună carte a anului în Suedia în 2013
Ciobanul de azi 