Ziua a 6-a din maratonul 7 CĂRȚI în 7 ZILE!
Astăzi am o zi foarte plină, așa că am ales să citesc o carte de poezii, Fluturi sărutându-se, scrisă de nimeni alat decât Regina Elisabeta a României sub pseudonimul literar Carmen Sylva!
Mi-a plăcut foarte această carte și de-abia aștept să citesc mai multe poezii de la ea!
Cartea se împarte în 3 părți- la început avem o introducere de aproximativ 40 de pagini despre viața ei, după avem poezii scrise de ea și a treia parte constă în diferite vorbe (citate) spuse de ea despre diferite subiecte ca dragoste, prietenie, suferință, etc. Toate aceastea sunt foarte bine structurate și intercalate de imagini inedite cu Regina.
Din prima parte a cărții aflăm prin câte evenimente fericite și mai puțin fericite a trecut Elisabeta, care a fost prima Regină din Europa care a afișat un păr scurt, asta după ce și l-a tăiat în urma unei otite mai severe. Poeziile sale au fost un refugiu pentru ea însăși, despre care mulți se fereau să vorbească, de aceea a ales să folosească un pseudonim literar- Carme Sylva.
Un alt aspect care mi-a plăcut a fost cartea în sine. Coperta este cartonată, având un design ce aduce cu unul regesc, iar paginile sunt lucioase și foarte fine la atingere.
Regina Elisabeta vorbea fluent 7 limbi, în care a și publicat, lucru mai mult decât de admirat. În cele mai multe fotografii prezente în carte, o regăsim pe Regină citind, scriind sau aflându-se lângă o formă de artă, ca dansul sau muzica. Doar din imagini ne dăm seama că Elisabeta a fost o ființă artistică, o femeie cu suflet mare și poate adesea, și neînțeles.
Mi-au plăcut atât poeziile, care au foarte multă substanță, cât și vorbele ei de duh care mi-au intrat direct în suflet. Vă scriu câteva mai jos, pentru a vă putea da seama cât de bine sunt scrise:
Ne putem obișnui atât de mult cu dezamăgirea, încât să nu mai știm să dorim.
Când până și durerea ne-a părăsit, abia atunci s-a terminat totul.
Când vrem să afirmăm ceva, îl luăm întotdeauna drept martor pe Dumnezeu, fiindcă el nu ne contrazice niciodată.
Viața devine ușoară imediat ce facem abstracție de propria persoană.
Dumnezeu iartă; natura, niciodată.
Poeziile au fost pe placul meu de asemenea, unele fiind mai scurte, altele chiar foarte lungi, având teme ca iubirea, dragostea de mamă, sau natura. Mai jos regăsiți 2 strofe din 2 poezii diferite, poezii care mi-au rămas în minte:
Scrum
De ce ți-e ochiu’ntunecat?
Ea mă întreabă. – Copilă,
Din tot ce în viață am încercat:
Noroc, durere, silă,
Vezi, a rămas în ei acum
Cenușă, numai
scrum!
Cea de-a doua poezie se referă la lupta poetului, a artistului pentru a aduce în fața publicului o operă de artă:
Luptă
Dacă sunt poet și eu
E c-am biruit în luptă
Cu oștiri întregi de demoni,
Cu puteri, vai, și ale lumii,
Și ale sufletului meu
Cred că toate citatele aflate în carte sunt de reținut, toate au o însemnătate aparte și toate sunt scrise din propria experință a Reginei. Practic, ea încearcă să ne învețe câte ceva despre viață, lucruri ce și ea le-a trăit, evenimente prin care și ea a trecut.
Mai sunt multe lucruri de spus, dar cred că cei ce vor să o citească vor regăsi în ea propriile trăiri și păreri, asta pentru că citatele, mai ales, se pliază pe structura și emoțiile fiecăruia.
Recomand cu toată încrederea această carte tuturor, este o carte din care înveți foarte multe, din care te poți inspira, și din care afli cât de talentată a fost Regina Elisabeta.
Puncte slabe 👎
nu îi pot găsi puncte slabe, poate că au fost cam puține poezii în contrast cu citatele
Puncte forte 👍
citate foarte bine alese, poezii cu însemnătate, fotografii la înălțimea artei exprimate de Regină
De la același autor ✍
aceasta este prima carte de la Carmen Sylva, dar nu și ultima
Despre autor 📜
Carmen Sylva este pseudonimul literar al Reginei Elisabeta a României n. 29 decembrie1843, – d. 18 februarie 1916. A fost regina României în timpul domniei soțului său, Carol I al României. Patroană a artelor, fondatoare a unor instituții caritabile, poetă, eseistă și scriitoare. A fost o admiratoare a poetului Mihai Eminescu. Regina Carmen Sylva și-a devotat întreaga viață desăvârșirii spirituale și carierei de scriitor. A scris în mai multe limbi, fiind fluentă și perfect inteligibilă în germană, franceză, engleză și română. Cunoștea la perfecție limba latină și limba greacă. A colaborat la scrierea mai multor cărți cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, și a devenit eroina principală a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasă ca relația cu Veronica Micle.
Ciobanul de azi 