Weekend-ul acesta am fost plecată la Cluj așa că nu am avut timp de citit, dar am recuperat astăzi.
Catilinarele, de Amelie Nothomb este o carte pe care am început-o aseară și pe care am terminat-o astăzi de dimineață. Este o lectură ușoară, care se citește rapid, ca toate cărțile scriitoarei din Belgia.
Ideea cărții nu este rea, un cuplu pensionar se mută la țară pentru a avea parte de liniște, dar care dau peste un vecin care petrece zilnic 2 ore la ei, fără a vorbi prea mult și comportându-se ciudat. Premisa aceasta mi-a dat speranțe mari, care din păcate parcă nu au fost împlinite.
Mă așteptam mai mult de la sfârșit, vroiam să văd o turnură mai bine gândită. Personajele sunt bine construite, au o complexitate aparte, care se înalță spre un final mai misterios față de cel primit.
Cartea este considerată o lectură noir, având umor negru pe alocuri, lucru ce mi-a plăcut.
Nu regret faptul că am citit-o și o să continui cu citirea operei integrale a lui Amelie în ordine cronologică.
Puncte slabe 👎
un sfârșit care putea fi mai bun
Puncte forte 👍
personaje bune, umor plăcut
De la același autor ✍
am mai citit Igiena asasinului, Sabotaj din iubire și Combustibilii
Despre autor 📜
Amelie Nothomb este o scriitoate belgiană, care a călătorit foarte mult când a fost micuță, acest lucru reflectându-se în opera sa.
Este un autor foarte productiv, scrie cam o carte pe an de mai bine de 20 de ani
Ciobanul de azi 