Cea de-a doua ediție a maratonului 7 CĂRȚI în 7 ZILE a fost dedicată teatrului, o mare pasiune de a mea. Aceeastă temă mi-a venit în minte chiar când încă eram prinsă în primul maraton 7 CĂRȚI în 7 ZILE, pe când eram voluntar la Festivalul de Teatru Nou de la Arad.
Prea multe piese de teatru scrise, prea puține reprezentații
Multă lume evită să citească teatru, asta pentru că preferă să îl vadă live pe scenă, iar cititrea unei piese acasă, în pat, nu ar avea același impact pe care îl dau actorii. Această opinie este îndreptățită, dar având în vedere cât de multe piese au fost scrise și cât de multe piese se joacă într-o stagiune la teatru într-un an de zile, este cert să spunem că peste 95% din piesele scrise, sau chiar mai bine, nu le vom descoperi niciodată dacă așteptăm să fie reprezentate pe scenă.
Să luăm de exemplu pe William Shakespeare, cel mai mare dramaturg din toate timpurile. Piesele lui încă se joacă, dar la câte ai putea ajunge în mod normal? La aproape nici una. Eu am văzut doar o singură piesă de-a lui jucată live, King Lear, atunci când vizitam Londra, unde am văzut o superbă interpretare a celebrei piese la Shakespeare Globe, teatru înființat chiar de el.
Nici piesele românești, scrise de Caragiale sau Creangă nu sunt jucate foarte des, asta pentru că sunt atâtea piese din care să se aleagă, plus, vremea acelor piese a cam trecut, deci generațiile următoare o să le prindă foarte greu.
Să citești teatru e la fel de revigorant ca vizionarea unei piese pe scenă
De aceea, nu văd nici o problemă în a citi teatru, ba chiar recomand acest lucru. Eu citesc teatru de ceva timp și pot să spun că mă încântă piesele aproape la fel de mult ca și când le-aș vedea pe scenă. E adevărat că grandoarea și emoțiile actorilor lipsesc, dar aceastea sunt înlocuite cu flexibilitatea cititorului, care poate citi oricând și oriunde.
Maratonul 7 CĂRȚI în 7 ZILE
În acest maraton am ales diferite piese de teatru, de la clasic, la contemporan. Nu am făcut abstracție de câte piese conține o carte, ci am luat-o pe de-a-ntregul, chiar dacă unele cărți au fost cam greu de terminat.
Cărțile citite sunt:
- Trei persoane îmbrăcate în galben și cu pălării negre, de Ioana Gavrilovici
- O mie și una de nopți, de Mario Vargas Llosa
- Când destinul se joacă, de Corina Firuță
- India Song, de Marguerite Duras
- Orestia, de Eschil
- Cu ușile închise. Diavolul și Bunul Dumnezeu, de Jean-Paul Sartre
- Șase personaje în căutarea unui autor și alte piese, de Luigi Pirandello
În total, toate aceste cărți au conținut 18 piese de teatru, transpuse pe aproximativ 1.300 de pagini, material care nu e chiar așa ușor de citit în doar 7 zile. Pot să spun că această ediție a fost mult mai grea decât ultima, m-a istovit mental mult mai mult, ba chiar am avut dificultăți în a termina ultima carte care avea 400 de pagini.
Cum am ales cărțile
Alegerea cărților pentru acest maraton a fost foarte ușoară, am avut foarte multe variante de piese, de dramaturgi, ba chiar mi-a fost greu să le reduc la 7, eu împrumutând de la bibliotecă 11 și având în gând alte 5.
M-am bucurat tare mult că am putut citi dramaturgi români contemporani, ale căror piese mi-au plăcut și m-au lăsat încrezătoare în viitorul teatrului românesc. Dar nici clasicii nu au fost mai prejos, lucru de așteptat de altfel.
Ups and downs
O surpriză a acestei ediții a fost Orestia, de Eschil, care este considerată de Goethe capodopera-capodoperelor, trilogie ce mi-a plăcut tare mult.
Pot să spun că Pirandello este un dramaturg excelent, un geniu al teatrului, iar despre Sartre pot doar să spun că este un expert al cuvintelor.
O dezamăgire a fost India Song, o piesă care m-a plictisit enorm, pe care nu am prea înțeles-o și la care nu i-am văzut rostul.
Regretul maratonului
Cred că lucrul ce îl regret este faptul că am citit atâtea piese bune într-un timp atât de scurt, fără a lăsa timp între ele, pe când cu o piesă de teatru este bine să ai ceva timp de gândire, să poți digera esența și învățătura piesei.
Cu ce rămân după acest maraton?
Rămân cu o sumedenie de idei noi, cu o grămadă de piese captivante la care vreau să mă reîntorc peste ceva ani și cu speranța că românii vor continua să scrie teatru bun și de calitate.
De-abia aștept să fac următoarea ediție a maratonului, mi-am găsit deja tema și poate cine știe, alte persoane mi se vor alătura. 🤗
Ciobanul de azi 