Micuța Bijou este o carte scrisă de laureatul Premiului Nobel pentru Literatură, Patrick Modiano.
Era o vreme, acum câțiva ani, când îl citeam pe Patrick Modiano destul de des, probabil fiindcă atunci toate cărțile lui erau peste tot, fiind proaspăt laureat cu prestigiosul premiu. Dar, după vreme, m-am distanțat involuntar de el și iată-mă acum, revenind la stilul lui.
Am ales Micuța Bijou întâmplător, dând peste raftul lui la bibliotecă. Am vrut ceva mai ușurel și cu nu foarte multe pagini, pentru a fi numai bună pentru birou.
Și chiar asta am primit, o poveste drăguță, care nu te solicită prea mult și te bine dispune în micile pauze de la lucru.
Cartea urmărește povestea lui Thérèse, o fată de nouăsprezece ani, care într-o seară zărește în stația metroului o figură ce pare a fi familiară, îmbrăcată cu un mantou galben, semănând izbitor cu mama ei pe care o credea moartă în Maroc.
Această întâmplare este un punct de cotitură pentru protagonista noastră, care începe să o caute pe această femeie, ba chiar îi găsește adresa la un moment dat.
Lectura ne aduce pasaje din copilăria adolescentei îmbinate cu realitatea unui prezent în căutare de sine, totul fiind frumos înrămat pe străzile Parisului de demult.
Este o lectură numai bună de toamnă, după cum ne inspiră și coperta, mergând perfect cu o ceașcă de ceai sau cappuccino, sub o pătură ușoară. În plus, nu are decât vreo 150 de pagini, cu scris mai mult decât blând cu ochii, deci e numai bună pentru după-amiezi relaxante.
Nu pot să spun că este o carte wow, a avut unele lipsuri, cum ar fi sfârșitul care a fost cam slăbuț, dar merge ca o lectură ușoară de la care nu aștepți foarte mult.