Curajul de a fi vulnerabil este o carte de dezvoltare personală scrisă de americanca Brene Brown.
Cu toate că am auzit de ea de anul trecut, numai acum am ajuns să o citesc. De ce? Pentru că până anul trecut nu cred că am citit 10 cărți de dezvoltare personală. Pur și simplu nu mă atrăgeau, iar ficțiunea avea tot timpul întâietate.
În vara aceasta am vizionat un Netflix special cu Brene în care ne vorbea despre vulnerabilitate și mai ales despre curaj. Am urmărit acel special cu foarte mare interes și mi-a plăcut atât de mult, încât am zis că e musai să îi citesc măcar una dintre cărți. Btw, vă recomand acel Netflix special, durează doar 1 oră și e chiar inspiring.
Așadar, să revenim la carte. Am început cartea la birou și a doua zi după amiază era terminată. Am parcurs-o foarte ușor pentru că a avut multe exemple din viața reală, stilul este unul informal spre formal și se regăsesc multe lucruri folositoare pe care le pot aplica în viața reală.
Subiectul este unul interesant și delicat, adică vulnerabilitatea.
Ce știm noi despre vulnerabilitate și cum o controlăm reprezintă esența cărții. Un lucru ce am reținut din carte este faptul că nu te poți ascunde de vulnerabilitate, indiferent de rangul sau statul în societate.
„Atunci când reflectăm la rușine și iubire, cea mai apăsătoare întrebare este: Oare iubirea noastră e autentică? Da, cei mai mulți dintre noi se pricep de minune să le declare celorlalți că-i iubesc — unii fac asta și de zeci de ori pe zi. Sunt, însă, cuvintele noastre acoperite de fapte? Suntem noi cu adevărat vulnerabili față de celălalt? Îi arătăm partenerului încredere, bunătate, afecțiune și respect? Atunci când ne confruntăm, în relațiile noastre, cu un impas, problema nu e că nu-i declarăm celuilalt iubirea noastră, ci faptul că declarația noastră nu e susținută de fapte. Asta-l rănește pe celălalt.”
Iubirea sau rușinea sunt două dintre ariile acoperite de Brene, care ne explică că nu putem iubi în totalitate dacă nu sunt deschiși cu cealaltă persoană, dacă nu suntem vulnerabili în fața lor.
„Deşi este extrem de important să ne cunoaştem şi să ne înţelegem pe noi înşine, există un aspect infinit mai important pentru a duce o viaţă din toată inima: să ne iubim pe noi înşine.”
Fie că vorbim de greutatea corpului sau de frica de a fi concediați, vulnerabilitatea ne ține departe de a ne trăi viața întru-totul, cu toate că în esență, vulnerabilitatea nu este un defect sau ceva rău, ci o formă de exprimare a emoțiilor și a trăirilor noastre.
Mi-au plăcut exemplele pe care le-am regăsit în carte, multe dintre ele venind chiar din propria casă a scriitoarei. Pentru mine, atunci când ai în față o carte de dezvoltare personală, trebuie ca teoria să o exemplifici într-un mod în care până și copiii să o înțeleagă, folosind situații cu care aproape oricine se poate confrunta, iar Brene a reușit asta cu brio.
Nu vreau să vorbesc mult prea mult despre carte, cărțile de acest gen nu sunt chiar specialitatea mea, în plus, fiecare relaționează cu astfel de cărți cu astfel de subiecte în funcție de trecut și experiențele trăite.
Recomand cartea, cred că este o lectură bună, din care nu ai cum să nu înveți ceva, plus că se citește ușor, fiind într-un limbaj colocvial și plăcut.
Ciobanul de azi 