Nr. 179 din 2019 – O viață de om, de Robert Seethaler

O viață de om este o carte scrisă de austriacul Robert Seethaler.

Cartea și-a creat un nume prin criticii de literatură, dar și printre cititorii de rând, fiind nominalizată la premii prestigioase cum ar fi Man Booker International Prize 2016.

Pot să spun că pe mine povestea m-a atras la această carte, iar acum, după ce am citit-o, pot să spun că este una dintre cele mai sensibile și emoționante cărți pe care le-am citit.

Cartea reprezintă o călătorie prin solitudine, o formă de viață a unui suflet chinuit de mic, care nu a avut nevoie de multe cuvinte pentru a-și exprima gândurile, munții fiindu-i mereu alături.

Protagonistul romanului este Andreas Egger, un orfan despre care nici măcar data nașterii nu se știe exact, care este trimis la o fermă unde este pus la munci grele încă de mic. Odată ajuns bărbat în toată firea, părăsește un stăpân abuziv pentru a trăi pe un petic de pământ, câștigându-și pâinea lucrând pentru primele companii ce făcau teleferice în Austria.

Agitația și oamenii din jur nu îl atrag niciodată, așa că mereu își vede de treaba lui. Încă de mic Andreas suferă de o boală ce îl lasă puțin șchiop de un picior, dar asta nu îl va opri din a muncii toată viața.

Într-o zi întâlnește și dragostea, pe numele de Marie, cu care se și căsătorește. Cei doi nu vorbesc prea mult, dar este suficient pentru a trăi fericiți.

Povestea lui Andreas este una grea și dificilă, este plină de încercări grele, dar care nu îi schimbă firea calmă și stăruitoare. Ia fiecare lucru ce îi vine ca atare, nu se opune și nu se revoltă, ci înfruntă greutățile vieții fără răzvrătire.

Caracterul său puternic, dar care poate fi privit și puțin slab pentru că nu a încercat să facă schimbări majore, pentru că nu visat la mai mult, îi aduce noi și noi provocări, cum ar fi cel de-al doilea război mondial sau timpul petrecut într-un lagăr de muncă.

Este mulțumit cu ceea ce primește și niciodată nu încearcă să își schimbe viața simplă.

Romanul ne spune o poveste tulburătoare și sensibilă a unui suflet chinuit care iubește natura și singurătatea. Cartea surprinde foarte frumos momentele banale din viața unui om, momente ce sunt pline de însemnătate, ce îl definesc.

În zilele de astăzi lumea nu obișnuiește să nu fie distrasă de ceva, nimeni nu stă singur cu el însuși, tot timpul trebuie să aibă un fond sonor, un fel de distracție, pe când personajul nostru ne dă o lecție foarte importantă despre găsirea demnității și frumuseții în solitudine.

Într-o lume agitată, cu multe vise mărețe, această carte ne dă o lecție foarte importantă, și aceea că omului nu îi trebuie multe avuții să fie fericit, trebuie doar să fie cumpătat și să știe să aprecieze ceea ce ne oferă natura și viața.

Este cu siguranță una dintre cele mai bune cărți din acest an, pe care o recomand cu tot dragul. Un lucru ce ar mai fi de notat este faptul că această lectură este una scurtă, având puțin peste 160 de pagini, ceea ce face ca toate evenimentele prezentate să fie condensate în capitole pline de însemnătate și importanță.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s