10 povești și rețete pierdute prin Deltă este o carte – album semnată de Teodor Hossu-Longin, apărută în această primăvară la Editura Hyperliteratura.
Această nouă apariție editorială nu este doar o carte – album, ea cuprinde 4 sfere ce atrag cititori de toate felurile: avem partea de literatură, care este reprezentată prin cele 10 povești plăsmuite de către autor; partea legată de gastronomie, fiecare povestire fiind pliată pe o anumită rețetă culinară specifică Deltei; partea pescuitului, o îndeletnicire aproape sfântă acelor locuri și nu în ultimul rând, partea legată de turism, volumul fiind o doză de inspirație pentru următoarea vacanță.
Trebuie să recunosc că nu m-am așteptat să îmi placă atât de mult această lectură, pe care am dat-o gata într-o singură ședere, fiind captivată atât de poveștile cu iz folcloric, cât și de fotografiile ce mă duc cu gândul la vacanță.
Cele 10 povestiri sunt ușor de parcurs, dar greu de uitat. Ele cuprind mici istorioare ce deși sunt rezultatul imaginației lui Hossu-Longin, poartă amprenta realității, stilul fiind unul informal și prietenesc, ca și cum cititorul ar sta la taclale cu localnicii Deltei.
Eu nu am avut ocazia să văd cu ochii mei minunăția Deltei, dar prin intermediul acestei cărți simt că am descoperit puțin acest colțișor de țară datorită șuetelor și rețetelor prezentate. Totodată, mi-am dat seama că trebuie să ajung prin coclaurile Deltei cât mai curând, ca să pot asista la aceste mici minunății ce ni le-a dăruit natura din belșug.
Cartea se bucură de zeci de fotografii realizate de către Valeriu Leonov care aduc un mare plus lecturării, oferind un spectacol vizual de excepție.
Fiecare dintre aceste fotografii ce surprind viața în Deltă este însoțită de câteva versuri ce aparțin marilor poeți români, cum ar fi Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Ana Blandiana, Ion Pillat și mulți, mulți alții.
Cartea reprezintă un album de lux, între ale cărei pagini cartonate se combină literatura cu gastronomia, scriindu-se o filă favorabilă turismului românesc, pe care ar trebui să îl frecventăm mai des, având o țară bogată și frumoasă.
Gastronomia reprezintă o parte importantă a cărții, fiind tot timpul ispitiți cu rețete culinare nemaiauzite și cu denumiri greu de înțeles. Acest aspect nu pot să zic că a fost sută la sută pe gustul meu, eu nefiind o pofticiioasă în ceea ce privește peștele, dar chiar și așa am putut aprecia anumite rețete localnice.
Bineînțeles că pentru împătimitorii peștelui, aceste rețete sunt musai de încercat, dar vă sfătuiesc să aveți multă apă la îndemână când lecturați cartea pentru că o să salivați de la atâtea detalii pline de miros și gust.
Se mai pot spune multe despre această carte, dar vă las pe voi să descoperiți cu proprii ochi acest amestec perfect echilibrat între ficțiune, istorie, folclor, poezie, gastronomie și peisaje fotografiate cu ochiul inimii.
Recomand cartea cu mare drag, care prin intermediul poveștilor și a imaginilor prinde viață, care ne transmite sentimente de admirație pură față de minunățiile Dobrogei și care ne transpune în liniștea Deltei Dunării, unde timpul parcă a stat pe loc și unde oamenii și-au păstrat frumusețea sufletească.
Vă las mai jos o discuție între Andrei Ruse, fondatorul editurii Hyperliteratura și scriitorul volumului 10 povești și rețete pierdute prin Deltă, Teodor Hossu-Longin, care discută despre inspirația cărții și despre mici istorioare ce fac lecturarea să fie și mai apetisantă.
Ciobanul de azi 