Pe pământ suntem strălucitori o clipă este un roman liric scris de Ocean Vuong.
Cartea este destul de recentă, fiind lansată în vara anului trecut peste oceane și în toamna lui 2019 la noi. Eu îi mulțumesc Laviniei (lavinia_anghelache pe IG) pentru oportunitatea de a o citi, fiind o lectură recomandată de ea.
Nominalizat la prestigiosul National Book Award, romanul ne spune povestea lui Little Dog, un tânăr de vreo 30 de ani care îi scrie o scrisoare mamei sale iliterate.
Cartea curprinde mărturii dureroase ale războiului din Vietnam ce a distrus viețile a milioane de oameni și pe care i-a marcat pe viață. Naratorul ne prezintă fuga familiei sale dintr-o țară aflată în plin război către o Americă de la care sperau o soartă mai bună.
Eu eram lemnul purtat de ape care încerca să-și amintească de unde mă smulsesem ca să ajung aici.
Avem parte și de o prezentare a relației dintre Little Dog și mama acestuia, care deși îl iubea enorm, îl bătea, scuipa sau căruia îi adresa injurii josnice.
Totodată, cartea este și o poartă către o lume ascunsă, de care nu mulți vor să vorbească, aceea a homosexualilor. Avem parte de episoade explicite ale începuturilor acestuia în ceea ce privește relațiile sexuale cu alți bărbați.
Romanul este despre iubire, familie, identitate sau frică. Se folosește tehnica saltului în timp, ce poate confuza cititorul puțin, dar care încearcă să ne aducă o sumedenie de sentimente dure în prim plan.
Mie mi-a plăcut cartea, cu toate că au fost și unele elemente pe care le-am digerat mai greu.
Pentru că apusul, la fel ca supraviețuirea, există numai pe muchia propriei dispariții.
Cu toate că este încadrată sub categoria romanelor epistolare, eu nu am regăsit acest tipar decât de vreo câteva ori pe tot parcursul lecturii. Este mai mult o rememorare ale unor evenimente auzite sau trăite de către narator, fiind un volum de memorii triste și pline de emoție.
Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la carte a fost stilul liric, scriitorul Ocean Vuong fiind în primul rând poet, romanul de față reprezentând debutul său în ficțiune.
Recomand cartea cu mare drag, dar trebuie să mărturisesc că nu este pentru oricine. Evenimentele relatate sunt intime și personale, dureroase și crude, ceea ce pune cititorul martor la atrocități necruțătoare ale unei societăți lipsite de scrupule.
Zile în care mă simt om, și alte zile în care mă simt mai degrabă un sunet. Ating lumea nu ca mine însumi, ci ca ecou al celui care am fost.
Am găsit pe YouTube un mic interviu cu scriitorul Ocean Vuong, în acre vorbește despre roman. Vă las mai jos link-ul 👇