Vulpea albastră este o nuvelă scrisă de Sjón ce are la bază elemente folclorice islandeze.
Cartea de 150 de pagini ne spune povestea pastorului Baldur Skuggason care se află în plină vânătoare pentru blana unei vulpi albastre ce se ascunde în adâncurile zăpezii.
Acțiunea se petrece în anul 1833 și urmărește și destinul botanistului Friðrik B. Friðjonsson, care se pregătește să înmormânteze o tânără bolnavă de sindromul Down, pe care acesta a salvat-o în urmă cu ceva ani dintr-un naufragiu.
Cele două fire narative, aparent disparate, se intersectează într-un mod poetic, alcătuind o poveste magică și plină de emoție.
Soarele încălzește trupul palid al omului, iar zăpada, topindu-se cu trosnete sfidătoare, imită ciripitul păsărilor.
Pasajele în care ne este descris procedeul vânarii vulpei este unul plin de elemente vii, ce plasează cititorul în spatele munților de zăpadă, de unde ai posibilitatea de a intra în mintea pastorului, care este condus de o dorință șireată ce pune stăpânire pe el.
Dar cu cât se apropia mai mult de țintă, cu atât mai puțin om rămânea în el, cu atât mai mult devenea animal.
Povestea este una misterioasă, fiind mai mult o lecție despre sacrificiu, despre supraviețuire și condiția umană.
Scriitorul islandez Sjón este în primul rând un poet foarte apreciat, iar această caracteristică s-a transpus și în această nuvelă. Lirismul este principala trăsătură a poveștii, care cu ajutorul umorului dar și al suspansului bine creionat formează un basm plin de emoție și magie.
Elementele folclorice se îmbină unduios cu imaginația scriitorului, creând o poveste feerică, ce abordează subiecte profunde precum moartea și însemnătatea ei.
În groapă, trei pumni de pământ
Și viața se duce ca fumul în vânt,
Căci carnea-i țărână sub orice veșmânt.
Romanul Vulpea albastra a apărut în anul 2003 pe piața de carte din Islanda, fiind laureat cu Premiul pentru literatura acordat de Consiliul Nordic, cea mai înaltă distincție literară nord – europeană.
Recomand cartea cu mare drag, este o lectură rapidă, dar plină de însemnătate, unde vânarea vulpii reprezintă și râvna omului pentru idealurile efemere.