Un nou caz antrenant a la Hercule Poirot în „Martorul mut” de Agatha Christie

De mai bine de un an și jumătate citesc câte o carte Agatha Christie pe lună, iar în urmă cu vreo 10 zile am decis să lansez această provocare și altor împătimitori ai scriitoarei britanice sau celor ce vor să descopere stilul inconfundabil al reginei crimei.

#provocareaAgathaChristie a strâns deja câțiva susținători pe instagram, lucru pentru care sunt tare fericită, putând în acest fel să creăm o mică comunitate de iubitori Agatha Christie.

Pentru luna august eu mi-am ales romanul Martorul mut, a șaisprezecea carte ce îl are în prim plan pe Hercule Poirot, apărută pentru prima dată în anul 1937.

Emily Arundell moare pe data 1 mai. Cu puțin timp înainte, îi are ca invitați pe singurele ei rude rămase în viață, pentru a sărbători Paștele împreună.

Cu câteva zile înainte de a deceda, de cauze naturale datorate unei afecțiuni a ficatului, îi scrie o scrisoare îngrijorătoare lui Poirot, rugându-l ca discret să o ajute într-o problemă personală și familiară.

Epistola trimisă de domnișoara Arundell sosește la Poirot cu aproximativ 2 luni întâziere și deși nu spune nimic concret, detectivului belgian i se activează celulele cenușii și începe o anchetă neobișnuită, ce va ațâța ițele unei familii aristocratice.

Toate cărțile Agathei îmi sunt dragi, pe toate le citesc cu mare plăcere, și pâna acum niciodată nu am ghicit criminalul din nici unul dintre misterele acesteia.

Martorul mut este o poveste a unei familii cu renume, dar care, cu excepția lui Emily Arundell, se luptă cu lipsa banilor. Toți se bazau pe banii mătușii Emily, care însă se pare că și-a lăsat familia departe și i-a dat toată averea de peste 350.000 de lire domnișoarei Lawson, asistenta sa personală.

Așadar, avem mobilul crimei, banii, care știm că niciodată nu aduc nimic bun. Poirot, ajutat de Hastings, reușesc să depene evenimentele premergătoare morții domnișoarei Arundell, scoțând la lumină detalii incriminatoare despre fiecare dintre membrii familiei.

Mi-a plăcut cartea, am citit-o rapid, fiind o poveste antrenantă, scrisă inegalabil de Agatha, care încă o dată a reușit să mă surprindă cu finalul grandios.

Mi-au plăcut personajele alese și descrierile împrejurimilor Londrei, care m-au dus cu gândul la micile amplasamente pitorești englezești de la țară, unde fiecare cunoaște pe fiecare și bârfele fac parte din ordinea zilei.

Așadar, recomand Martorul mut celor ce iubesc scrierile sale, dar și celor în căutarea unei lecturi relaxante și pline de suspans.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s