Ana Stancu și stagiile durerii în „Un glonț pentru Julieta” de Tony Mott

Un glonț pentru Julieta reprezintă cel de-al doilea roman scris de Tony Mott din seria Ana Stancu.

De când am citit prima carte a seriei, Julieta avea un pistol mi-a stat gândul la partea a doua, finalul fiind unul surprinzător, ce mi-a stârnit interesul pentru tot restul trilogiei, completată de Nu dați cu pietre în Julieta.

Un glonț pentru Julieta reia acțiunea de la sfârșitul primului volum, atunci când Ana și David vorbesc la o conferință despre cercetările lor medicale și despre impactul negativ ce l-au avut în viețile lor de zi cu zi.

Pe scena conferinței, cei doi sunt împușcați, David mortal, iar Ana mai puțin grav, dar tot cu repercursiuni longevive la umăr.

Moartea lui David o aduce pe Ana într-o stare de mare durere, lucru de înțeles având în vedere relația lor amoroasă de un an de zile. Refuză să vorbească cu cei din jur și poartă numai negru, culoare ce nu se va schimba prea curând, aceasta fiind hotărâtă să adopte permanent stilul îndoliat.

Cercetările medicale revoluționare la care a lucrat Ana au un potențial uriaș pentru toată lumea, așa că toată echipa este încă în pericol de moarte, mulți alții vrând fie să prevină vreo descoperire, fie să încetinească avântul.

Ana se reface ușor-ușor pe o mică insulă pitorească din Irlanda, alături de Nathan, un consilier psihologic menit să o scoată din prăpastia emoțională.

După cele trei luni petrecute pe meleagurile irlandeze, unde avem parte de niște descrieri tare frumoase, Ana merge într-o tabără de pregătire fizică în Polonia, acolo unde încearcă să își refacă atât mușchii atrofiați, cât și reflexele și dexteritatea.

Însă, pe oriunde ar merge și cu oricine ar fi, Ana nu este în siguranță. Cine o vânează? Cine îi vrea răul? La aceste întrebări aflați răspunsul în acest roman, care se axează mai mult pe caracterul psihologic al Anei, cititorul putând să o descopere îndeaproape.

Avem pasaje de mare vitejie din partea ei, dar și de vulnerabilitate emoțională, aceasta trecând prin diferite stagii de durere și vindecare.

Romanul nu a fost la fel de antrenant ca primul, suspansul a fost mai redus, iar momentele de mare instensitate au fost înlocuite cu pasaje descriptive și de interiorizare. Însă, cartea este o continuare firească a evenimentelor din primul roman, lăsând la rândul ei loc pentru un al treilea volum în care, sperăm, Ana Stancu va cunoaște o bine meritată liniște.

Iubirea joacă un rol fruntaș în acest roman, cunoscând diferite forme, dureroasă, de vindecare sau chiar de uitare.

Cartea are un ritm rapid, fiind o lectură în care accentul cade pe Ana și impactul pe care aceasta îl are asupra personajelor din jurul ei, în special bărbații cu care interacționează și pe care inevitabil îi vrăjește.

Cartea Un glonț pentru Julieta poate fi găsită pe site-ul editurii Tritonic, Libris.ro sau în magazinele de specialitate.


3 gânduri despre “Ana Stancu și stagiile durerii în „Un glonț pentru Julieta” de Tony Mott

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s