Ciobanul de azi

Omul de castane reprezintă debutul editorial al scenaristului Søren Sveistrup, desemnată de New York Times Book Review ca fiind cea mai bună carte a anului.

Nu este nici un secret faptul că nordicii au luat cu asalt piața de carte mystery, romanele lor aducând un plus de teroare și scene macabre în ceea ce privește lecturile thriller, fiind mereu lecturi antrenante și captivante.

Omul de castane nu face excepție, fiind o cărămidă de 622 de pagini cu ritm alert, personaje bine construite și o intrigă captivantă.

Cartea ce este disponibilă pe site-ul celor de la Cartepedia atrage cititorul, în primul rând, prin titlul neconvențional, care este inspirat de cultura folclorică daneză. În fiecare toamnă copii crează figurine din castane și bețișoare și fredonează un cântec melodios, ce în acest roman ia nuanțe terifiante.

Romanul debutează cu un episod funebru din 1989, atunci când ferma domnului Orum este scena unui masacru sinistru, când soția, cei doi copii, cât și polițistul Marius Larsen sunt uciși cu brutalitate de un atacator necunoscut. Suspectul numărul unul, Orum, este găsit câțiva ani mai târziu în fântâna casei, considerându-se o sinucidere firească.

Derulând pe repede înainte până în prezent, Copenhaga se confruntă cu un ucigaș aparte, ce ia viața mamelor acuzate de neglijență cu propii copii. La scena crimelor violente, acesta lasă ca amprentă un omuleț din castane. Și dacă acest amănunt nu ar fi suflicient de derutant, pe omul de castane criminaliștii găsesc amprenta unei fete dispărute în urmă cu un an, Katherine Hartung, fiica ministrei Rosa Hartung ce a susținut legea conform căreia copii defavorizați să fie luați în plasament de alte familii.

Ca detectivi principali îi avem pe Thulin și Hess, două persoane foarte diferite, prima fiind o mamă singură ce dorește cu ardoare o promovare către un alt departament și cel de-al doilea, un bărbat vânturatic, ce vrea să revină în Europol.

Neînțelegerile dintre cei doi nu îi împiedică însă din anchetarea cazului, care pare un puzzle imposibil de descifrat.

Bineînțeles că pe tot parcursul lecturii gândul îmi revenea la evenimentele din 1989, unde se pare că la subsolul casei s-au găsit zeci de figurine din castane, ceea ce ulterior se dovedește a fi un amănunt corelat cu ucigașul din prezent.

Mi-a plăcut tare mult cartea, am devorat-o în mai puțin de 20 de ore, profitând de weekendul liniștit și fiind ajutată de ritmul antrenant al lecturii.

Romanul captează cititorul prin prisma detaliilor terifiante presărate cu o atenție deosebită pe tot parcursul anchetei. Detectivii fac o pereche tipică de colegi aflați la poluri opuse care tocmai datorită divergențelor reușesc să aducă noi puncte de vedere în anchetarea acestui caz prolific.

Amuleta cărții, care deși este un instrument de amuzament pentru copii, se transformă în talismanul morții pentru victimele nefericite.

Pe tot parcursul lecturii se vede iscusința scriitorului danez de a ține cititorul captivat în anchetă, acesta profitând de experiența în televiziune și film.

Finalul de asemenea șochează, dar nu într-un mod fantastic, ci datorită veridicității în care a fost construit tot romanul, cu mici indicii și detalii autentice.

Recomand cartea cu mare drag, este o lectură pe gustul oricărui iubitor de thriller și mystery, cu o profunzime aparte, un comentariu social tulburător, personaje închegate și o intrigă ce te atrage în miezul ei încă de la primele pagini.

Cartea este disponibilă aici.