Ciobanul de azi

Grădina cu Fluturi și Trandafirii de mai sunt primele două cărți din seria Colecționarul, scrisă de americanca Dot Hutchison.

Cu o poveste originală și plină de suspans, seria atrage prin valorificarea criminalului în serie, care duce obsesia pentru frumusețea femeii până la extrem, preferând să o ucidă decât să o lasă să fie pângărită de alți factori externi.

Grădina cu Fluturi este cartea ce setează tonul întregii serii, unde natura se îmbină într-un dans delicat cu un criminal nebun.

Un conac impresionant captează atenția cititorului nu prin construcția sa splendidă, ci prin grădina ce ascunde secrete terifiante.

Ca fluturi de colecție, stăpânul casei răpește fete tinere și frumoase pentru a le etala în propria-i grădină. Le tatuează cu fluturi rari și speciali, le abuzează fizic, iar după cinci ani, sau când apare vreo sarcină nedorită, le sacrifică, expunându-le într-o vitrină cu rășină, având la vedere doar spatele tatuat.

Această minte criminală poartă titulatura de Grădinarul, înglobând astfel un tablou macabru cu suflete tinere și fragede drept insectarul său personal.

Cartea are parte de punctul de vedere al uneia dintre fete, Inara, cunoscută sub numele de Maya, care a scăpat din ghearele iadului, povestind întreaga tragedie polițiștilor investigatori, agenții FBI Victor Hanoverian și Brandon Eddison.

Grădina cu Fluturi are toate ingredientele unui thriller închegat: o intrigă antrenantă, personaje terifiante, un psihopat în serie și o anchetă ce decojește cu fiecare nouă pagină detalii lugubre despre destinul ruinat al unor fete tinere.

Ritmul acțiunii a fost unul alert, cu multe momente de intensitate maximă și detalii ce îngrozesc cititorul cu inima slabă.

Partea a doua din seria Colecționarul face o trecere lină între lumea oribilă a Grădinarului și noul criminal în serie.

Trandafirii de mai se ocupă cu investigația fără capăt al unui șir lung de crime în jurul unor tinere fete, care sunt găsite în mici bisericuțe, cu gâtul tăiat și flori acoperindu-le diferite părți ale corpului.

Mi-a plăcut tare mult ideea de a continua pe această temă din natură, de la fluturi la flori, astfel seria având un nucleu bine definit și aparte.

La patru luni de la explozia ce a avut loc în Grădină, facem cunoștință cu Priya Sravasti și mama acesteia, ce de cinci ani se mută tot mereu în încercarea de a da uitării o întâmplare groaznică.

Sora Priyey a fost ucisă cu sânge rece de un criminal necunoscut într-o biserică. La locul crimei a ajuns prima Priya, care a descoperit cadavrul mutilat. Acum, după atâția ani, Priya încă nu și-a revenit, face școală online și își petrece marea majoritate a timpului jucând șah cu veteranii de război.

Cu toate că durerea nu poate fi niciodată ștearsă cu buretele, mama și fiica încearcă să revină la un mod de viață cât mai normal. Însă, criminalul nu și-a încheiat planul cu familia Sravasti.

Acesta lasă pe scările casei câte un buchet de flori ce corespund florilor lăsate fiecărei victime de-a sale.

Agenții Brandon Eddison, Victor Hanoverian, alături de Mercedes Ramirez sunt pe poziții și încearcă acum să o ajute pe Priya. În același timp, se confruntă și cu o rată foarte ridicată de sinucideri printre victimele Grădinii, poveste în care Priya încearcă să aducă consolare.

Trandafirii de mai are parte de un criminal cu mult potențial, care pare de neoprit. Acesta are un tipar anume după care își alege victime, care sunt întotdeauna fete tinere, cuminți și frumoase, pe care uneori le și violează înainte de a le tăia gâtul. Împodobirea cadavrelor cu flori este o enigmă pentru anchetatori, care nu își dau seama de ce ar alege un astfel de ritual.

Mi-a plăcut cartea, mi-a plăcut construcția criminalului, cred că se putea lucra mai bine la finalul previzibil, dar per total a fost un thriller antrenant și plin de suspans.

Față de Grădina cu Fluturi, volumul II din serie este puțin mai temperat, dar cu tablouri ce tranzitează mai ușor printre punctele de interes ale acțiunii.

Nu m-am atașat de agenții recurenți, Brandon Eddison și Victor Hanoverian, la care trebuia să se lucreze mai mult, personalitățile lor nefiind definite, iar implicarea lor în cele două cazuri mari nu aduce vreun plus de individualitate.

Recomand seria Colecționarul, la care sperăm, cât de curând, i se v-a alătura volumul III – Copiii verii. Cele două romane alcătuiesc două cazuri dure, ce au în prim plan victime inocente ale unor minți deraiate, care fac din ucigerea lor un ritual unic.

Ambele romane au multe momente de înaltă tensiune, cu mult mister și suspans, personaje captivante și deznodăminte convingătoare.