Ciobanul de azi

Îmi plac cărțile polițiste old-fashioned, tipic englezești, cu acțiunea desfășurată în sate mici și izolate, cu personaje pitorești și secrete vechi de 50 de ani, de aceea romanul Clubul Crimelor de Joi a fost exact pe gustul meu.

Richard Osman aduce în 2020 un roman tipic cărților clasice polițiste, dovedind astfel că acest gen literar nu este mort, ba chiar poate să strălucească și să încânte milioane de cititori. Clubul Crimelor de Joi s-a bucurat de o primire răsunătoare la lansarea din septembrie 2020 din UK, devenind instantaneu bestseller, în prezent fiind tradus sau în curs de traducere în peste 37 de țări. În decembrie a anului ce tocmai s-a încheiat a fost lansat și la noi, în cadrul Târgului Internațional de Carte Gaudeamus, la editura Crime Scene Press.

Zilele trecute m-am bucurat și eu de lectura plină de suspans a acestui roman, fiind surprinsă de cât de mult mi-a plăcut să citesc aventurile unor bătrânei pensionați de 70-80 de ani. Cartea folosește un ritm lent, în concordanță cu vârsta protagoniștilor aș zice, dar acțiunea reușește să țină cititorulîn suspans până la finalul revelator.

Romanul este centrat în jurul a patru pensionari ce își duc veacul (sau ce-a mai rămas din el) într-un sătuc aflat între dealurile ținutului din Kent al Marii Britanii, construit ca refugiu pentru cei în vârstă. Cei patru sunt: Elizabeth, o fostă polițistă ce nu și-a pierdut deloc din pasiunea de a rezolva crime; Joyce, o fostă asistentă medicală ce mai nou preferă siguranța jurnalului propriu ca modalitate de păstrare a memoriei; Ron, un fost lider sindical, care se mândrește cu fiul său, un fost pugilist de renume și Ibrahim, care își păstrează funcția de psihoterapeut pe care a avut-o în timpul vieții. Aceștia patru crai formează Clubul Crimelor de Joi, când, la mijlocul fiecărei săptămâni, își dau întâlnire în Camera de Puzzle pentru a rezolva cazuri clasate ale poliției, aceasată activitate reprezentând o modalitate eficace de a-i ține ocupați.

Zilele le trec mai repede și mai cu folos atunci când își țin mintea ocupată cu diverse cazuri pe care nici măcar poliția nu le-a putut rezolva. Totul însă se schimbă atunci când apare o crimă proaspătă printre ei, una ce le poate afecta viitorul în această comunitate. Banii și extinderea centrului pentru seniori duc la uciderea unuia dintre investitori, astfel că ițele cazului se complică imediat, mai ales când în joc este adus în discuție trecutul tumultos al victimei.

Astfel, ingredientele romanul sunt atent selectate de către naratorul jucăuș, care îi coordonează pe cei patru pensionari excentrici într-o captivantă anchetă. Alături de aceștia li se alătură Donna, o polițistă tânără ce e dornică să se afirme și Chris, un inspector șef de 51 de ani, care, îi ciuda kilogramelor în plus ce îl împiedică să își găsească marea dragoste, este determinat să își facă treaba cu orice preț, asta incluzând și lungi discuții cu membrii clubului, de la care este nevoit să accepte indicii și dovezi importante.

Mi-a plăcut cartea, am intrat în ritmul domol, dar vioi al acțiunii din primele pagini și am fost captivată încă de la primele replici de către cei patru seniori ageri. Lectura se bucură, pe lângă doze zdravene de suspans presărate de-a lungul romanului și de un umor negru tipic englezesc, ce surprinde tipologiile umane.

Cele 400 de pagini constituie o sursă de delectare continuă, cu o anchetă ce pare de nedeslușit datorită săpăturilor tot mai adânci în trecutul personajelor, dar și o frumoasă poveste despre iubire și sacrificiile făcute în numele ei. Însă, dacă ar fi să aleg o singură categorie ce ar caracteriza întreaga carte, aceea ar fi prietenia, cei patru vârstnici dovedind-o cu vârf și îndesat.

Richard Osman aduce cititorilor din toate generațiile o lectură bună, cu personaje atent creionate, un umor fin și plăcut, dar și o anchetă ce abundă în mister și suspans. Atât cei vârstnici, cât și publicul tânăr vor găsi în această carte o lectură inteligentă și irezistibilă, ce te ține ancorat în poveste pâna la sfârșit, când ai vrea să faci parte, măcar pentru o sesiune sau două, din Clubul Crimelor de Joi.

Romanul a fost declarat cartea anului 2020 de către rețeaua de librării W H Smith și trebuie să recunosc că merită citit cu siguranță, fiind atât o lectură ușoară ce ne ia gândul de la cotidianul anost, cât și o poveste profundă despre prietenie și iubire, pe fondul unei anchete încântătoare.

Clubul Crimelor de Joi de Richard Osman a apărut în traducerea lui George Arion Jr. la Crime Scene Press și este disponibil pentru comandă aici.