Ciobanul de azi

Cărțile romance, dacă sunt scrise bine, sunt mângâieri delicate pentru sufletul cititorului, alinându-i dorul și dăruindu-i o rază de speranță pentru un viitor mai bun. Un astfel de exemplu este și Cele două vieți ale Lydiei Bird de Josie Silver, o lectură emoționantă, dar și cu un mesaj profund și liniștitor. Aflându-se pe locul 13 pe lista celor mai așteptate cărți ale anului trecut, dar fiind și nominalizată la cel mai bun romance din 2020 de pe Goodreads, cartea le promite iubitorilor de povești de dragoste o lectură de neratat, accesoriul perfect de cuibărit în serile libere.

Cu toate că nu am citit O zi de Decembrie, tot am avut așteptări mari de la scriitoare din Anglia, care a cucerit inimile a cititorilor din peste 25 de țări cu debutul său editorial. Și, spre marea mea surprindere, nu numai că așteptările mele au fost împlinite, dar lectura s-a ridicat cu mult peste nivelul mediu de carte romance. Volumul nu se sfiește să pătrundă în ungherele umbroase ale realității dureroase, abordând teme precum moartea și doliul, devenind astfel o lectură cu o mai multă însemnătate decât obișnuitele povești de dragoste.

Lydia Bird are tot ce și-ar putea dori o femeie la vârsta de 28 de ani: o slujbă ce îi place cu un colectiv prietenos, o mamă și o soră iubitoare, un prieten din copilărie ce deși o sâcâie, tot o face să râdă, o casă primitoare și cel mai important, îl are alături de Freddie, prietenul ei de la vârsta de 14 ani cu care se va căsători cât de curând. Însă, toate aceste se năruie în preajma sa atunci când viața lui Freddie se sfârșește brusc în drumul spre aniversarea de 28 de ani a Lydiei. Accidentul de mașină nu numai că îi distruge Lydiei tot universul, dar o lasă fără vreun scop sau țel.

Plânsul în pijamale îi este singura activitate, alături de amintirile cu Freddie ce nu contenesc să se deruleze în mintea ei la nesfârșit. Perioada de doliu este una dureroasă și angoasă, care deși e luminată de sprijinul prietenilor și a familiei, nu poate reface golul din inima ei. Însă, Lydiei i se dă o șansă nemaipomenită – aceea de a putea trăi alături de Freddie din nou. Datorită unei pastile minune, Lydia pășește din tărâmul viselor într-o viață paralelă alături de iubirea vieții ei. Așa că noile vise îi aduc o nouă existență, un scenariu în care Freddie nu moare în accidentul de mașină, iar traiul lor decurge normal, așa cum era prevăzut.

Lydia se vede prinsă între două lumi paralele, neuitând însă de crudul adevăr cu care se confruntă încă în perioada doliului realității. Aici se vede nevoită să reînceapă munca pentru a-și mai ocupa timpul, dar și pentru a-și câștiga existența. O altă confruntare se întrevede între durerea proprie și amărăciunea prietenul ei din copilărie, Jonah, care timp de 14 ani a fost prietenul cel mai bun a lui Freddie. Și el trece printr-un doliu crunt, ceea ce îngreunează comunicarea dintre cei doi vechi prieteni.

Lydia știe că trebuie să aleagă între aceste două vieți paralele, pentru că saltul în lumea fantezistă și fericită o seacă de puteri și o împiedică să meargă mai departe, să îi dea inimii timp să se vindece. În timp ce citeam cartea mă gândeam că imaginația scriitoarei pare în teorie așa o alternativă bună pentru durerea pricinuită de moarte, dar care, așa cum vedem și în carte, nu tămăduiește suferința, ci o amplifică în timpul petrecut departe de plăsmuirea visului. Cred însă că Josie Silver face o treabă bună cu povestea creată, o mânuiește foarte bine, păstrând-o pe un făgaș realist, nelăsând-o în nici o clipă să treacă de partea siroposului.

Dragostea este principala temă, care însă ia forme diverse pe parcursul lecturii: de la amorezeala împlinită, la iubirea ce suferă pentru jumătatea pierdută, la zilele în care amintirea și pozele țin loc de îmbrățișări. Jeala și chinul emoțional prin care trece Lydia este povestit cu mare veridicitate de către naratoare, care nu încearcă să ascundă durerea în spatele unor scene frivole, ci lasă ca suferința și tristețea să se vadă într-un mod firesc. Mi-a plăcut naturalețea cu care Josie Silver s-a folosit de natura umană pentru a reda o poveste ficțională emoționantă.

Sfârșitul este unul la mare înălțime, ce nu a dat spre puerilitate sau monden, ci a menținut linia sinceră a întregii povești. Recomand cu mare drag Cele două vieți ale Lydiei Bird, este o lectură plăcută, care în 400 de pagini te transpune în universul tulburat al unei femei îndoliate de moartea sufletului ei pereche și care este nevoită să aleagă între un cotidian real trist și amărui și un vis fericit și plin de iubire. Romanul este și o sursă de speranță, pentru că natura umană nu ne lasă să ne dăm bătuți, iar dacă ești înconjurat și de o familie iubitoare, atunci cu siguranță vei încerca tot posibilul să îți refaci sufletul după o lovitură puternică.

„Orice poveste are un început, un miez și, dacă ai noroc, un final fericit, personajele tale merită atâta lucru după toate prin câte au trecut. Și publicul, la fel. Dă-le oamenilor ocazia să iasă de la cinema cu pungile de floricele goale și cu inimile pline de speranță, pentru că, neîndoielnic, există pentru fiecare mai multe posibile finaluri fericite.„

Cu personaje profund umane, o poveste sentimentală și inteligentă, această carte nu trebuie să îți lipsească de pe noptieră, fie că vorbim de luna iubirii, fie de oricare perioadă a anului. Tot din aceeași categorie se numără și Te-am iubit deja în visul meu de Holly Miller, O zi de decembrie, tot de Josie Silver sau Biblioteca de la Miezul Nopții de Matt Haig.

Cele două vieți ale Lydiei Bird de Josie Silver a apărut în colecția Damen Tango la Editura Nemira și este disponibilă aici.

P.S. În această perioadă are loc un instatour dedicat acestei noutăți editoriale, din care mă bucur să fac și eu parte, iar dacă sunteți interesați de carte, o puteți găsi pe site-ul celor de la Nemira cu 20% extra reducere dacă folosiți codul ciobanul20 ❤ Mai multe detalii găsiți atât pe contul meu de Instagram, cât și pe blogul Nemira.