Poezia sălășluiește atât de aproape de muzică, nu credeți? Și nu mă refer aici doar la rima versurilor, ci și la muzicalitatea și orânduirea cuvintelor, care alină sufletul doar prin câteva vorbe spuse bine. O stare de bine și de armonie mi-a dat și volumul de poezii de la Oigăn – piese de schimb pentru păsări călătoare. Primul volum de poeme de la talentatul muzician se încadrează perfect în sfera poeziei contemporane, unde șirul gândului este lăsat liber să zburde pe hârtie, folosindu-se însă de o materie primă a imaginației de mare calitate.
Oigăn nu este doar un nume de scenă perfect ales de Eugen Nuțescu, dar este întruchiparea creativă a sufletului său, care deși s-a născut în universul limbii germane, colaborează de minune cu limba română, la care îi găsește noi semnificații și moduri de folosire. Cuvântul simplu și curat este unealta preferată a scriitorului, căruia îi adaugă multă individualitate, formându-și o poezie fără seamăn care curge melodios pe fondul sonor al gândului.
„cuvintele dau dependență.
chiar dacă muzica e viața mea.
chiar dacă Instagramu’ bate tot.
chiar dacă tăcerea e de aur.
o fi.
dar eu scriu în tăcere.
iubesc în tăcere.
gândesc în tăcere.
și „aur” is just a three letter word.„
Lansat la începutul acestui an la Curtea Veche Publishing, volumul piese de schimb pentru păsări călătoare magnetizează cititorul încă de la primul poem, șocând prin franchețea și libertatea cu care emoțiile se materializează fără ajutorul unor artificii stilistice inutile. Oigăn nu irosește timpul cititorului său, ci îi aduce o lectură plăcută, cu mult haz și umor negru, la pachet cu versuri cu temei și profunzime. Ca și în viață, omul iubește să facă haz de necaz, combinând pe cât se poate distracția cu seriozitatea, iar acest volum este amestecul echilibrat dintre realitatea ficțională și cotidianul problematic.
Cartea adună în aproximativ 100 de pagini câteva zeci de poeme ce desfată orice cititor îndrăzneț care se încumetă să se avânte în universul haotic și colorat al scriitorului. Influența limbii engleze își face simțită prezența pe tot parcursul volumului, în special impactul poetului Charles Bukowski și a sa Eulogy To A Hell Of A Dame, pe care Oigăn o citează în unul dintre poemele sale. Acesta se simte cel mai bine în compania limbii engleze, care îi dăruiește mii de cărți și cântece de suflet. Însă, teritoriul bolovănos al limbii noastre nu îl defavorizează în niciun moment, ba chiar îi oferă șansa să își exprime nestingherit părerile despre cultura românească.
„vreau să văd ce scriu când nu scriu nimic.„
Trebuie să recunosc că eu l-am cunoscut pe Oigăn prin intermediul acestui volum de poezii, astfel că numai după am dat peste cariera sa muzicală, iar acum vreau să vă recomand și vouă să ascultați câteva dintre piesele sale, care merg mână-n mână cu poemele. Este ca și cum poetul Oigăn continuă ce face muzicianul Oigăn și invers. Aceste două părți nu se separă în nici un moment, ba se omogenizează într-o pastă creativă ce abundă în sensibilitate și voie bună.
„în liniștea serii – îmi vine să nu mai mor niciodată
pentru că seara e anotimpul meu preferat.
iar când codrul e aproape prefer să fac un foc
și să scriu.„
Recomand cu mare entuziasm acest volum de poezii, este cu siguranță ceva distinct din literatura românească, unde versul nu trebuie să nedumerească cititorul, ci să îl aline, distreze și surprindă cu combinația dintre imaginație și seva realității înconjurătoare.
piese de schimb pentru păsări călătoare de Oigăn este deja citit de o mulțime de cititori îndrăzneți și momentan și-a epuizat stocul de pe site-ul celor de la Curtea Veche Publishing, dar poate fi, cât de curând, găsit aici.
Ciobanul de azi 