„Îmbarcarea către Cythera” de Octavian Soviany – o tinerețe marcată de aburii absintului și primii pași în poezia franceză

În urmă cu mai bine de un an de zile mă bucuram de lectura primului volum din seria LelianMicul Saturnian, un roman captivant, o combinație între realitatea vieții poetului Paul Verlaine și plăsmuirea mirifică a scriitorului Octavian Soviany. Cu toate că acest prim volum portretizează doar începuturile vieții poetului, stilul naratorului m-a prins în mrejele seriei, astfel că am așteptat cu sufletul la gură cel de-al doilea roman.

Îmbarcarea către Cythera face trecerea de la copilăria zbuciumată a lui Verlaine, mergând spre anii tinereții și ai încercării descoperirii de sine.

Volumul debutează cu absolvirea bacalaureatului, urmat de o ultimă vară de copil pe care aceste o petrece la țară. Aceste câteva săptămâni sunt marcate de o țărăncuță ce îi va lumina zilele, petrecându-și mai tot timpul cu ea sau gândindu-se la ea.

„Așa cum există o neputință trupească, care te împiedică să săvârșești actul sănătos al împreunării, există pesemne și o neputință a inimii care o face să rămână mereu împietrită pe jumătate și să nu se poată dărui niciodată în întregime. Uneori îmi vine să cred că dorințele carnale pe care le-am resimțit cu o violență neobișnuită încă de la sfârșitul copilăriei mi-au sugrumat cu încetul disponibilitatea de a iubi și că viermele concupiscenței mi-a mâncat inima, căci acolo unde e multă dorință poate că nu mai e loc decât pentru puțină iubire.„

Aceste escapade prin fânul proaspăt de la țară sunt urmate de înscrierea forțată la facultatea de la magistratură, un țel râvnit cu multă ardoare de tatăl lui Verlaine. Însă, gândurile poetului nu sunt îndreptate spre o slujbă sigură ca aceasta, ci vântură abrambura printre cuvinte și versuri. În acești ani, poetul reușește să își scoată la lumină primele poezii, impact expus cu multă candoare și sensibilitate de către narator. Primii pași în literatura pariziană sunt stângaci, făcuți tiptil cu teamă de tânărul încă confuz, dar încrezător, sau mai bine spus visător în ceea ce privește o posibilă carieră în poezie.

Îmbarcarea către Cythera ne prezintă și lansarea primul său volum de poezii, care lasă semne profunde asupra viitorului său. În tot acest timp, cursurile de la magistratură sunt ignorate întru totul de către tânăr, spre dezamăgirea tatălui său. Pentru a câștiga ceva bani, poetul se angajează la un birou, unde munca anostă îl deprimă și aproape că îl înnebunește, acesta salvându-se doar prin intermediul visării la clipele nopții, când va fi înconjurat de oameni literați.

Un rol important în acest al doilea volum îl constituie absintul, patimă în care se adâncește rapid și care pe lângă faptul că îi toacă toată leafa, îi distruge concentrarea, pregătindu-l pentru o cădere de unde nu se va mai ridica niciodată. Alcoolul îi este prieten și consolare, dar și dușman al realității pe care o evită cu tot dinadinsul din ce în ce mai adesea.

Cartea are parte și de câteva momente tragice din viața poetului, printre care se numără moartea tatălui său, eveniment conturat cu multă naturalețe de narator, care permite cititorului să ia parte la durerea sinceră a acestuia. Tot din aceeași sferă a morții se numără și stingerea prematură a verișoarei sale, Marie, de care acesta încă se consideră îndrăgostit. Schimbul de scrisori dintre cei doi în ultima parte a vieții acesteia îi aduc din nou apropiați, culminând cu sfârșitul tragic al fetei, pentru care Paul se vede nevoit să apeleze la moliciunea dată de paharul de absint.

În cele 450 de pagini, Octavian Soviany creionează tinerețea poetului, cu bune și, mai ales, cu rele, cu evenimente ce pot părea nesemnificative la început, dar care lasă urme în sufletul artistului. Stilul metaforic își păstrează linia din primul volum, trecerea de la copilărie la maturitate fiind una lină și firească.

Avem parte de multe pasaje de introspecție, în care poetul își lasă la vedere sufletul zvăpăiat, neștiind nici el în multe momente cum să își regleze sentimentele. Pentru mine a fost o lectură de durată, am parcurs cartea în câteva ședințe de lectură unde m-am lăsat scufundată în lumea pariziană de altădată, urmărindu-l în miez de noapte pe artist pe străzile întunecate și în localurile obscure. Mi-a plăcut atmosfera, dezvoltarea personajului și mai ales stilul de scriere, care oferă o serie musai de citit pentru toți iubitorii cuvântului delicat și frumos încondeiat într-o proză încântătoare.

Deja se anunță un al treilea volum solid, eroul nostru întâlnind o fată cu care este pregătit să se însoare, în ciuda unor idealuri de burlăcie bine înfipte în sinele său zglobiu. Până atunci, eu nu pot decât să vă îndemn să dați o șansă literaturii românești pentru că uitați ce exemple vrednice avem.

Îmbarcarea către Cythera de Octavian Soviany a apărut la sfârșitul anului trecut la Editura Hyperliteratura și este disponibil aici.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s