Pentru #provocareaAgathaChristie în luna august am ales o nouă reeditare de la Editura Litera, care atrage atât prin creionarea iscusită a personajelor, cât și prin descrierile pitorești ale Angliei de altădată. Nemesis este ultimul roman ce o are în prim plan pe Miss Marple pe care Agatha Christie l-a scris, fiind al unsprezecelea din seria celebrei vârstnice.

Cartea ne oferă posibilitatea de a reîntâlni un personaj dintr-un alt roman de-al Agathei, Misterul din Caraibe, fără însă a ne fi divulgate spoilere majore, o lecturare viitoare nefiind alterată în nici un fel în ceea ce privește misterul și suspansul. Eu una de-abia aștept să citesc Misterul din Caraibe tocmai pentru că mi s-a părut că personajul recurent este unul intrigant, capabil de mult suspans și în jurul căruia se pot țese multe fire misterioase palpitante.
„Orice coincidență, își spuse Miss Marple, merită întotdeauna să fie observată. Poți s-o dai deoparte mai târziu dacă este doar o coincidență.„
Tocmai capacitatea acestuia de a crea vâltoare din umbră îl definește în Nemesis. Jane Marple citește într-o zi necrologul lui Jason Rafiel, un cunoscut milionar englez cu care aceasta a avut ocazia să elucideze un mister într-o călătorie în Caraibe. Tristețea, în doze destul de mici ce-i drept, este imediat alungată atunci când primește o scrisoare de la avocații săi prin care este invitată la biroul acestora pentru a discuta despre defunct.
Imediat ce ajunge la avocați îi este încredințată o scrisoare prin care domnul Rafiel o provoacă la un joc palpitant: să elucideze un mister fără a știi nimic mai mult decât faptul că s-a întâmplat în trecut. Recompensa considerabilă îi face cu ochiul lui Miss Marple, dar ceea ce o atrage cu adevărat este misterul palpitant, ce îi gâdilă spiritul de investigatoare. De cum acceptă invitația bizară a milionarului, Jane Marple este invitată să petreacă o vacanță descoperind casele și grădinile istorice ale Angliei.

Așa începe intriga romanului Nemesis, care cucerește inimile cititorilor încă de la primele descrieri ale așezărilor pitorești din Anglia. E drept că narațiunea pare un pic mai lentă la început, cu lungi prezentări ale ritualului de citire a ziarului de către Miss Marple, dar și când începe acțiunea, ai ce descoperi. Atenția pentru caracterizarea personajelor este la cote înalte și de data aceasta, Agatha Christie având grijă să ofere atenție atât protagoniștilor, cât și personajelor secundare.
Avem plăcerea să o vedem în acțiune pe Miss Marple, care schimbă pentru câteva săptămâni siguranța balansoarului de acasă cu o aventură palpitantă prin grădinile și locuințele istorice. Istețimea simpaticei vârstnice uimește din nou, finalul fiind unul neașteptat, sau măcar ingenios, dacă ai fost atent la toate indiciile presărate cu multă dibăcie de naratoare.

Pentru mine a fost o lectură numai bună pentru o după-amiază relaxantă, iar odată ce am intrat în mister, nu am mai vrut să părăsesc universul Marple. Recomand romanul atât celor ce o cunosc și iubesc deja pe Agatha Christie, cât și celor ce sunt în căutarea unei lecturi palpitante, cu iz pitoresc și un mister din trecut ce nu se vrea uitat și care își cere dreptatea.
„Crimele despre care s-a vorbit în presă nu mi-au atras niciodată atenția. Nu am citit niciodată cărți despre criminologie și nici nu m-a preocupat vreodată așa ceva. Nu, pur și simplu s-a nimerit să mă aflu în preajma unei crime mai des decât ar fi normal. Atenția mi-a fost îndreptată spre crime în care erau implicați prieteni sau cunoștințe. Aceste coincidențe ciudate în ceea ce privește legăturile cu subiecte speciale par să se ivească în viața oamenilor.„
Nemesis de Agatha Christie a fost reeditat anul acesta de către Editura Litera și este disponibil aici, atât în format fizic, cât și ebook.

3 gânduri despre “Recenzie „Nemesis” de Agatha Christie”