7 citate ca o îmbrățișare ce reaprinde speranța din „Cartea alinării” de Matt Haig

Matt Haig revine în atenția cititorilor cu o nouă carte menită să ne ajute să trecem mai ușor peste clipele grele cu care fiecare dintre noi ne confruntăm la un moment dat. Cartea alinării vine ca o reflecție proprie a scriitorului asupra lumii înconjurătoare și încearcă să transmită puțin din speranța de la capătul tunelului.

Volumul a luat naștere în timpul carantinei totale de anul trecut, astfel că scriitorul a avut timpul, dar mai ales starea necesară de a scrie un text motivațional, ca o mângâiere pentru zilele anevoioase.

Cartea trece prin mai multe situații, bifând un portofoliu larg de dificultăți cu care oricare dintre noi ne-am putea confrunta. Fie că vorbim de depresie, amor, concediere sau moartea cuiva drag, subiectele abordate de Haig au o generalitate ce face ca textul să fie aplicabil unui public larg. Însă, fiecare dintre gândurile din această carte poartă și amprenta particularității, ca și cum acele cuvinte au fost scrise exact pentru tine.

Acest tipar a mai fost folosit de Haig și în volumul Câteva motive să iubești viața, pe care eu l-am devorat dintr-o ședere în urmă cu câțiva ani. La fel s-a întâmplat și în cazul de față, Cartea alinării fiind o lectură cu și despre speranță, ce pune accentul pe micile miracole din viața de zi cu zi și cum acestea ne pot schimba întru totul gândirea și starea.

Haig își centrează noua carte în jurul vieții obișnuite și a felului în care un simplu răsărit sau apus de soare îți poate reda o fâșie de nădejde pentru a merge mai departe și de a te putea bucura de ceea ce te înconjoară. 

Cartea nu vine ca un text filosofic complicat despre înțelesurile vieții, ci este o culegere de gânduri și idei ce l-au ajutat pe scriitorul însuși în momentele dificile. Volumul nu ține locul unui psihoterapeut sau psihiatru, dar este companionul perfect pentru un dram de încurajare. Este raza ce încălzește ghețarul îndoielii. Este piesa ce alungă nesiguranța. Este curcubeul ce lasă lumina soarelui să alunge norii. Este frumusețea în imperfectul cotidian. Este îmbrățișarea ce reaprinde speranța.

În cele 250 de pagini, capitolele scurte aduc o doză zilnică sau oricând e nevoie de căldură și calm, fiind o colecție de gânduri, note, liste, experiențe personale și reflecții ce ung unele rotițe ruginite, care au nevoie de puțin ulei pentru a se pune din nou în mișcare.

Se pot spune multe despre această carte, eu una am citit-o într-o zi, aproape fără oprire, luându-mi din fiecare fragment un gând folositor, o notă de încurajare și un îndemn spre a privi lumea înconjurătoare cu mai multă limpezime și bucurie. Fiecare cititor are o lectură diferită cu această carte tocmai pentru că se mulează pe nevoile fiecăruia, știind unde să atingă și cum să încerce o schimbare spre bine.

Am pus multe post notes de-a lungul cărții, știind că o să vreau să revin asupra anumitor pasaje ce mi-au plăcut în mod deosebit. De aceea, vă las mai jos șapte citate din carte, care redau, în linii mari, esența cărții, îndemnându-vă în același timp să îi dați și voi o șansă cărții, căci cu siguranță o să vă facă ziua mai bună.

„Nu trebuie să faci mereu chestii. Nu trebuie să-ți petreci timpul liber în mod productiv. Nu trebuie să faci Tai Chi sau lucru manual ori să coci pâine. Uneori poți doar să fii, să simți lucruri și să treci prin ele mâncând chipsuri și supraviețuind, ceea ce e mai mult decât suficient.„

„Nimic nu e mai puternic decât o rază de speranță care nu se stinge.„

„Nu-ți sta în cale. Să fii tu însuți nu e ceva ce trebuie să faci. Te-ai născut tu însuți și nici măcar nu trebuie să încerci. De fapt, încercarea e întreaga problemă. Nu poți încerca să fii. Poți doar să îți îngădui să fii.„

„Momentele de fericire sunt trecătoare. Trebuie să ținem cu dinții de ele. Să le salvăm. Să le scriem. Să le punem într-un sac. Să purtăm acest sac metaforic mereu cu noi, pentru perioadele când ni se pare imposibil să mai existe momente fericite vreodată. Uneori, simpla amintire a fericirii o face posibilă.„

„Niciun aspect fizic nu merită să te abții de la a mânca paste.„

„Fericirea apare atunci când uiți cine se așteaptă să fii. Și ce se așteaptă să fii. Fericirea e un accident cate ține de acceptarea de sine. E aerul călduț pe care-l simți când îi deschizi ușa celui care ești.„

„Nu trebuie să te perfecționezi continuu ca să te iubești. Iubirea nu e ceva ce meriți doar dacă ai atins un scop. Lumea exercită o presiune asupra ta, dar nu o lăsa să-ți stoarcă toată compasiunea de sine. Te-ai născut demn de iubire și rămâi demn de iubire. Fii bun cu tine însuți.„

Cartea alinării de Matt Haig a apărut în traducerea Alexandrei Florescu în colecția Orion la Editura Nemira și este disponibilă aici. Tot de la Haig vă recomand și Biblioteca de la Miezul Nopții, o altă lectură menită să reaprindă speranța din noi atunci când întunericul pare de nepătruns.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s