Recenzie „Fata care a murit” de Ragnar Jónasson

Ce poate merge mai bine la sfârșit de noiembrie decât o lectură cu fantome? Fata care a murit este prima carte de sine stătătoare a islandezului Ragnar Jónasson. Trebuie să recunosc că accentele horror și-au spus cuvântul în reprizele târzii de lectură, când negura nopții îmi băga spaima în minte. Însă, per total, cartea este o lectură antrenantă, intrigantă și ingenioasă, numai bună pentru perioada rece a anului.

Una este o tânără profesoară, de aproape treizeci de ani, care deși are talent în ale învățământului, pe plan personal nu o duce tocmai excelent. Trăiește singură, având doar o prietenă, cu rate la bancă și o mamă cu care deși are o relație tandră, nici una dintre ele nu poate rupe vidul produs în urmă cu ceva ani buni, când la aniversarea de treisprezece ani a Unei, tatăl acesteia și-a luat zilele. Acest eveniment îngrozitor o marchează pe viață pe Una, care încă se întreabă de ce tatăl ei a ales tocmai această zi, onomastica ei și pe deasupra, Ajunul Crăciunului, să recurgă la un asemenea gest.

Având în vedere că viața ei nu merge pe nici o curbă ascendentă, Una răspunde favorabil la un anunț de ziar care caută învățător la capătul lumii. Decide astfel că lase capitala Islandei, Reykjavik, în urmă și să își încerce norocul pentru câteva luni într-un sătuc uitat de lume de pe coasta nordică a țării, Skalar.

Neștiind la ce să se aștepte, Una dă peste o așezare cu doar zece oameni, unde urmează să învețe doar două copile. Este cazată la una dintre mamele copilelor, cea care de fapt a și insistat ca un învățător cu diplomă să le educe pe fete. Dacă aceasta o primește cu brațele oarecum deschise, nu la fel se comportă și restul grupului de săteni, care în ciuda unui fals bun-venit, tot cu scepticism și răceală o tratează.

Acest lucru însă nu pare să o deranjeze prea tare pe Una, care decide să rămână și din motive financiare, tot salariul primit aici urmând a o ajuta cu ratele micuțului ei apartament din capitală. Nici întâlnirea cu un tânăr chipeș nu o indispune, ba chiar se simte atrasă de masculinitatea și mai ales, aerul de mister pe care acesta îl are.

Totul decurge normal în primele săptămâni, lecțiile sunt mulțumitoare, însă e drept că Una își găsește refugiul în sticlele de vin, care deși nu o îmbată, reușesc să îi amorțească simțurile și să facă nopțile singuratice și reci să treacă mai repede. Și ca să fie un tablou complet, aceasta primește vizite nocturne de la fantoma unei fetițe ce a murit în aceea casă în urmă cu zeci de ani. Fața palidă a fetiței îmbrăcată în alb nu are cum să nu o bage în sperieți, așa că Una începe să întrebe în dreapta și-n stânga despre misterioasa fantomă.

Nu o să vă spun ce se întâmplă atunci când Una începe să agite apele în jurul morții misterioase a fetiței, asta trebuie să aflați voi lecturând cartea. O să menționez însă faptul că fata femeii unde stă Una moarte subit după un atac la petrecerea de Crăciun, ceea ce nu face decât să adâncească misterul și să ațâțe curiozitatea protagonistei.

În paralel, avem parte și de câteva fragmente ale unui alt fir narativ, în care niște crime odioase se lasă cu condamnarea pe nedrept a trei persoane. Dacă au legătură sau nu, veți putea afla numai dacă citiți romanul lui Ragnar Jonasson, care astfel promite o lectură intrigantă, ce invită cititorul în tărâmul rece al Islandei pentru a încerca să descâlcească ițele unor întâmplări misterioase din trecut și prezent.

Pentru mine a fost o lectură bună, romanul având o doză solidă de mister și suspans, cu personaje bine creionate, un trecut violent și macabru ce continuă să se amestece în viața cotidiană și anostă a prezentului. Mi-a plăcut ideea unui mic sătuc de la capătul lumii, izolat de civilizație și poliție, unde sătenii sunt cei care fac legea și care sunt în stare de orice pentru a nu deregla mersul lucrurilor.

Recomand cartea celor ce îndrăgesc literatura nordică, celor ce sunt în căutarea unei lecturi antrenante, cu o atmosferă misterioasă, cu accente horror ce ațâță bunăstarea personajelor și celor ce nu se dau în lături de la o combinație thriller-horror solidă.

Fata care a murit de Ragnar Jónasson a apărut în traducerea lui George Arion Jr. la Crime Scene Press și este disponibilă aici.

P.S. În această perioadă are loc și un blog tour pentru acest roman, unde veți putea afla și alte păreri despre lectură. Vă invit așadar să aruncați un ochi și pe blogurile acestea: Literatura pe tocuri, Biblioteca lui Liviu, Anca și cărțile, Cărțile mele și alți demoni și Anologii-Antologii.


Un gând despre “Recenzie „Fata care a murit” de Ragnar Jónasson

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s