Ciobanul de azi

Pe fondul vremii arămii de afară m-am bucurat de lectura unui volum superb ilustrat ce se axează pe reinterpretarea celebrei povești a lui Dante – Divina Comedie. Încă de când am văzut această carte în portofoliul Editurii Signatura am știut că este un volum de colecție, de admirat și de expus prin vitrine.

Forma acestui volum este la superlativ, începând cu coperțile împădurite, ce te duc cu gândul la o călătorie sălbatică înspre mijlocul întunecat al codrului, o metaforă tomnatică a călătoriei spre miezul sufletului. Însă, drumul spre introspecție începe odată cu primele pagini, care aștern grandios celebra poveste a lui Dante.

Eu sunt familiarizată cu subiectul trilogiei scriitorului italian, mi se pare că este o capodoperă a literaturii universale pe care toți cititorii care se respectă ar trebui să o citească. Nu este doar o poveste de citit și atât, ci este o invitație spre cugetare interioară, spre reflecție și digerare, povestea lui Dante pliindu-se diferit în funcție de experiențele personale ale fiecărui cititor în parte. Tocmai această subiectivitate este tratată de Daniele Aristarco, cel care semnează textul lucrării de față.

Volumul nu se vrea o reinterpretare ad litteram a poveștii lui Dante, ci reprezintă propria călătorie a scriitorului datorată experienței lecturii Divinei Comedie. Acesta a avut doar nouă ani atunci când a făcut cunoștință cu lumea bizară și incredibilă a celebrului italian, însă a simțit încă de pe atunci impactul pe care universul dantesc l-a avut asupra sa. Cu toate că a fost atenționat să nu citească opera la o așa vârstă fragedă, curiozitatea a învins, iar Daniele a pătruns pentru prima dată în pădurea interzisă. Ceea ce mi se pare extraordinar este faptul că acesta a știut să aprecieze greutatea fiecărui vers, în ciuda vârstei timpurii. Este ca și cum a fost chemat înspre poveste, știind că va avea nevoie de ea și că îl va marca pe vecie.

„Pe când eram copil mi-era teamă de fantome, de păianjeni și de ușile care scârțâie, de o călătorie în lumea de dincolo nici nu mai vorbesc! Părinții mei mă învățaseră că rațiunea e ca o rază care trebuie folosită pentru a lumina întunericul neștiinței noastre, este o strălucire menită să clarifice lucrurile și ne ajută să evoluăm. Dar știam că întunericul este mult mai vast decât micuțul con de lumină al rațiunii. Mai devreme sau mai târziu, cu toții ne trezim pășind în întuneric, mijind ochii și mișcând frenetic torța în căutarea unui posibil drum.„

Divina Comedie. Primul pas în pădurea întunecată ne vorbește mai departe despre experiența scriitorului cu opera lui Dante, stările prin care l-a trecut, dar și mesajul cu care a rămas după. De asemenea, nu lipsesc detaliile despre opera în sine, datele biografice ale poetului, cât și felul în care a fost primită opera. Aflăm, de exemplu, faptul că opera a fost numită la început Comedia, însă un alt mare poet italian, Giovanni Boccaccio, a fost cel care a adăugat apelativul Divină, iar începând cu anul 1555 opera este tipărită și cunoscută sub numele de Divina Comedie.

„Comedia este o partitură care așteaptă să fie interpretată. Trebuie să lăsăm Poemul să îmbrace vocea noastră, să ne transforme în instrumentul acestei splendide muzici.„

Eternitatea și moartea joacă rolurile principale în opera lui dante, astfel că  și lectura acestui volum se învârte tot prin preajma acestor mari dileme. Daniele nu are cum să nu se întrebe dacă există un Dumnezeu sau ce se întâmplă după ce murim, vorbind astfel despre reflecția asupra luptei pentru nemurire a omului. Infernul Purgatoriul și Paradisul sunt cele trei părți care alcătuiesc Divina Comedie, iar pe tot parcursul volumului de față ne sunt culese câteva strofe reprezentative, fragmente ce se bucură de traducerea lui George Coșbuc.

De ilustrații s-a ocupat Marco Somà, care reușește să ofere o punte vizuală între text și mesaj. Datorită ilustrațiilor sale cartea prinde viață și răpește cititorul în pădurea deasă a întunericului. Nu am putut să nu poposesc minute în șir în plus la fiecare pagină pentru a admira creațiile lui Somà, acesta reușind să dea glas atât operei lui Dante, cât și textului lui Aristarco.

Pentru mine a fost o lectură deosebită, mai ales din punct de vedere vizual, fiind un popas în lumea din interior, trecând pasul spre moarte și ce s-ar putea afla dincolo de puntea finală. E adevărat că aveam alte așteptări de la text, dar m-am bucurat de viziunea scriitorului contemporan și, mai ales, de experiența sa alături de cuvintele „divine„. Volumul de față joacă rolul unui ghid de inițiere în opera dantescă, fiind un frumos omagiu adus scriitorului florentin pentru a comemora 700 de ani de la moartea sa.

Fără doar și poate, acest volum este o ediție de colecție menită să aducă mai aproape geniul lui Alighieri de cititorii contemporani, textul lui Daniele fiind ca o rază de lumină între pădurea întortocheată și obscuritatea temelor profunde pe care celebra trilogie le trezește. Nu știu cât de mult aș recomanda-o copiilor, dar musai ca aceștia să fie trecuți de 8-9 ani și să aibă măcar o înclinație spre literatură. 

Divina Comedie. Primul pas în pădurea întunecată de Daniele Aristarco, cu ilustrații de Marco Somà a apărut în traducerea Dianei Calangea la Editura Signatura și este disponibilă aici.

P.S. Aici găsiți și un articol cu 9 noutăți din acest sfârșit de an de la Editura Signatura.