Încă de când a fost lansat în cadrul LibFest de la sfârșitul lunii noiembrie mi-a stat gândul la cel mai recent roman al Teodorei Matei – Himere. Cel de-al patrulea roman din seria Cazurile și necazurile comisarului Anton Iordan este precedat de Afaceri de familie, lansat în primăvara lui 2020, Lumânări vii și În mintea comisarului și trebuie să recunosc că acest ultim volum este preferatul meu de până acum.

Himere nu numai că este un roman polițist bun, dar are parte de personaje bine închegate, ce își joacă rolul la perfecție, un fir narativ antrenant și un subiect mai mult decât atrăgător. Comisarul Anton Iordan, alături de iscusitul inspector Sorin Matache descoperă că s-ar putea să existe o conexiune între decesele sau tentativele de omor ale unor bărbați cu vârsta între 40 și 50 de ani, ce se aflau în delegație în alte orașe la momentul producerii nefericitului eveniment. Aceștia erau infectați cu o substanță suspectă și rară ce le producea atac de cord. Ca suspecți principali, soțiile victimelor sunt în fruntea listei, însă, toate femeile bănuite au alibiuri solide. Cine ar fi putut să le dorească moartea unor bărbați aparent normali, cu slujbe banale, care își găsesc sfârșitul în diferite orașe ale țării? Asta veți putea afla dacă citiți romanul Himere, ce promite o lectură rapidă, cu un posibil criminal în serie ce elimină bărbați însurați.
Tare mult mi-a plăcut cartea, mi s-a părut că este cea mai închegată dintre toate de până acum, poate și pentru că scriitoarea le cunoaște toate dedesubturile personajelor carismatice. Anton Iordan este tot mai împovărat de munca anevoioasă de la secție, relația cu soția este ca și inexistentă, iar aventura cu Andreea pare că trece prin momente de cumpănă instigate de crizele acestuia de gelozie. Sorin Matache pe de altă parte pare că își găsește locul după ce a tot frunzărit din floare în floare și în acest volum îl găsim amorezat mai ceva ca un adolescent. Cei doi detectivi sunt plimbați de naratoare prin diferite orașe ale țării, cum ar fi Ploiești, Brașov sau Sibiu, astfel că ancheta cazului ia proporții naționale, iar cititorii se aleg cu pasaje turistice ce îi fac pe locuitorii fiecărui acestui oraș mândrii că se regăsesc în romanul Teodorei Matei.

Atenția la detalii, dar mai ales dialogul îmbibat în umor clasic fac din acest volum o lectură polițistă de neratat pentru toți cei ce îndrăgesc acest gen literar. Cartea constituie lectura perfectă pentru o după-amiază relaxantă, cele 270 de pagini aducând în fața cititorilor un caz incitant și interesant. La toate acestea se mai adaugă și faptul că Teodora Matei dă cuvântul femeilor puternice, având în multe roluri de vârf din poliție femei ce știu să își facă treaba.
Eu nu pot decât să vă îndemn să citiți literatură polițistă românească, citiți-o pe Teodora Matei că aveți de unde alege și citiți aventurile comisarului Anton Iordan.
Himere de Teodora Matei a apărut în colecția Thriller & Mystery la Editura Tritonic și este disponibil aici.

P.S. Vă las mai jos și un video de la lansarea din cadrul LibFest a romanului, unde pe lângă autoarea Teodora Matei au participat și Tony Mott și Bogdan Hrib.
Un gând despre “Recenzie „Himere” de Teodora Matei”