„O fi bun de ceva?” – cufărul cu cele mai bune glume din cariera lui Jerry Seinfeld (+ 5 poante ce te vor face să râzi pe săturate)

Celebritățile, mai ales în zilele de astăzi, sunt cu duiumul. Le găsim peste tot, la televizor, în ziare, pe rețelele de socializare, fețele lor sunt expuse des și constant, pentru că altfel ar fi uitate de publicul larg. Însă lumea show business-ului are și o mână de oameni ce nu trebuie să apară mereu pe sticlă, care nu trebuie să facă tik tok-uri pentru a rămâne relevanți. Aceștia sunt superstarurile, ce deseori sunt cunoscuți sub un singur nume. Seinfeld este unul dintre aceste nume, comedianul american ce a cucerit milioane de spectatori cu show-ul său omonim. Jerry Seinfeld a creat un show despre nimic, despre niște prieteni ce duc o viață normală în New York, având relații obișnuite și făcând lucruri banale. Însă, în jurul scenariului aparent despre nimic, Jerry a presărat un umor inteligent, sec deseori, care a prins și încă prinde la publicul din întreaga lume.

Eu îi îndrăgesc serialul, îmi place tare mult de Jerry ca comedian, i-am urmărit show-urile speciale de standup de pe Netflix și seria Comedians in Cars Getting Coffee, unde acesta are ca invitați alți comedianți cu care discută fel și fel de lucruri, atât despre latura profesională, cât și personală sau socială. Așa că atunci când cei de la Editura Vellant au publicat cartea în care Jerry vorbește despre arta sa, am știut că este o lectură pe care nu vreau să o ratez.

O fi bun de ceva? nu este neapărat o carte de memorii, ci mai mult o antologie cu glumele lui Jerry. Acesta a adunat sute, dacă nu chiar mii de glume de-a lungul carierei ce a debutat în anii șaptezeci, iar volumul de față este o colecție cu cele mai bune poante din repertoriul său. Cartea este împărțită pe decenii, având în total cinci capitole, iar la începutul fiecăruia avem parte de o mică introducere din partea artistului în care ni se prezintă contextul în care el se afla la momentul respectiv, atât profesional, cât și personal.

„Nici acum nu știu exact de unde vin glumele.
Cred că e vorba de un cocktail de emoții, de la plictiseală,
agresivitate, precizie vizuală intensă și un soi de
flexibilitate ca de plastilină a minții care îți permite să
transformi ceea ce vezi în ceea ce ți-ai dori să fie.„

Avem parte de începutul carierei lui Jerry, primele licăriri de succes, perioada în care Seinfeld a fost cel mai vizionat serial din lume, răcorirea după show și ultimii ani, ajungând chiar până la debutul pandemiei din 2020.

Ceea ce mi-a plăcut instantaneu la carte a fost sinceritatea lui Jerry, lejeritatea și calmul cu care acesta se raportează la tot ce îl înconjoară. Se vede că este mulțumit de viața pe care a dus-o tocmai pentru că a putut să facă ceea ce a iubit cel mai mult – comedie. Limbajul este unul curat, Jerry nefiind genul de comediant ce înjură la fiecare glumă, umorul său bazându-se pe inteligență și observarea lumii înconjurătoare.

„Privind în urmă, mă bucur că am avut succes.
Că am făcut bani din asta.
Dar pot să jur cu toată sinceritatea că am făcut-o doar
pentru râsete încă din prima zi, în a doua zi și în fiecare zi
de atunci încoace, inclusiv în ziua de azi.
Și acum merg săptămânal în cluburi.
Și acum îmi place să lucrez la numere noi.
Și acum mă bucur de fiecare spectacol pe care-l șin.
Și acum mă entuziasmează să mă întâlnesc și să stau de
vorbă cu alți comedianți de stand-up care trăiesc pentru
această experiență stranie și precară.„

Mi-a plăcut la nebunie cartea, am savurat-o în reprize scurte tocmai pentru că am vrut să am parte de umorul său specific pentru o perioadă cât mai lungă de timp. Glumele lui Jerry, deși nu toate sunt extraordinare, au ceva aparte, ceva simplu, dar totuși calculat, care nu vrea să forțeze râsul, ci să îi dea ocazia ascultătorului (sau cititorului în cazul de față) să se destindă natural. Poantele lui Jerry prind atât de bine la public tocmai pentru că sunt inspirate din viețile banale pe care toți le trăim, astfel că ne regăsim pe noi în situațiile amuzante prezentate de acesta. Dacă ai văzut măcar un episod din Seinfeld atunci nu ai cum să nu îi știi vocea specifică a actorului, așa că nici glumele din carte nu pot fi citite decât cu tonalitatea și gesturile acestuia în minte.

Și pentru a vă convinge că cu siguranță veți râde citind cartea, las mai jos o mică mostră cu 5 glume de comedie pură din calupul de zeci de poante ale artistului.

Părintele-șef
Cel mai sigur loc de muncă îl ai când ești copil și trebuie
să faci treburi prin casă.
Nu poți fi concediat.
Indiferent de cât de prost îți faci treaba.

Știam că tata nu mă putea chema la un moment dat
în casă:
– Ascultă, fiule, nu faci o treabă prea strălucită cu gazonul.
Știu că ești fiul nostru de 15 ani,
dar mă tem că trebuie să renunțăm la serviciile tale.
Nu te simți prost.
Facem economie la toate nivelurile.
Câinele vine la muncă doar trei zile pe săptămână.
A ratat câteva mingi aruncate în parc.
Am fost nevoiți să îi reducem programul la jumătate
de normă.


Potrivirea perfectă în ziare
Ce mă uimește la ziare este faptul că,
în fiecare zi,
indiferent ce se întâmplă în lume,
știrile se încadrează perfect în numărul de pagini pe care
le folosesc în acea zi.
Cum de le iese mereu?
Nu le rămân niciodată niște spații goale mari, când nu se
întâmplă nimic.
Niciodată nu trebuie să înghesuie știrile pe margini
pentru că s-au întâmplat prea multe lucruri.
E de fiecare dată o potrivire perfectă.
Cred că, după fiecare ediție, jurnaliștii se strâng laolaltă și se felicită:
– Nu pot să cred că am reușit din nou.
Grăbiți-vă și trimiteți ziarele la chioșcuri înainte să mai
apară alte știri.
Dacă mai apare o singură chestie, s-a zis cu noi.

Ar trebui să o publicăm în careul de cuvinte încrucișate.


Psihiatru
Și cum rămâne cu psihiatrii?
De ce orice oră la biroul unui psihiatru durează doar

50 de minute?
Ce fac în cele zece minute rămase?
Oare stau și se gândesc:
– Frate, tipul ăla era nebun.
Nu-mi venea să cred ce chestii spunea.
Ce țăcănit…
Cine urmează?
O, nu, alt nebun.


Dictatura dispozitivelor
Și cum rămâne cu dictatura aparaturii, sub care trăim
acum?
Tremurăm de frică din cauza telefoanelor.
– Unde mi-e telefonul?
Am nevoie de telefon.
Nu-mi găsesc telefonul.
A, iată-l. L-am găsit.
L-am mutat dintr-un buzunar în celălalt.
N-am știut sigur unde se află o secundă și
jumătate.
Dar acum sunt bine.

Parcă am fi hipnotizați de telefoane.
Îi dai telefonul cuiva ca să vadă ceva pe ecran.
Și după trei secunde, gata.
(mă întind după telefon)
– Bine, ai văzut… asta e tot… dă-mi-l înapoi.
Deja sunt complet deconectat!
Nu știi cât ai colesterolul.
Nu știi cât ai tensiunea arterială.
Dar știi câtă baterie are telefonul.
Numărul acela îl știi.

Pot întreba pe oricine din public:
– Îmi poți spune, cu aproximație,
cât de încărcată e bateria telefonului tău chiar acum?
Toți știți răspunsul.

Telefonul meu are vreo 25% din baterie în culise, ceea ce
mă face să mă simt cam inconfortabil,
ca să fiu sincer cu voi.
Ar putea fi chiar la 15%,
Simt că mă sufoc aici!
Înainte te gândeai la cât mai ai de trăit.
Acum te gândești la cât mai ai din baterie.
Acum ai două vieți în grijă.
Și nu știu care dintre ele este mai importantă.
Dacă îți moare bateria la telefon, ce mai contează
că ești viu?
Indiferent, apelurile ajung oricum în mesageria vocală.


Cuțitul prin pantof
Îmi plac reclamele de la teleshopping.
Îmi plac pentru că există o oră din noapte când nu-ți mai
funcționează creierul și produsul începe să ți se pară de
bun-simț.
– Nu țin minte să mai fi văzut vreodată un cuțit care poate
tăia un pantof, mai bine mi-aș nota numărul acesta.
Dacă mă decid să-mi tai pantofii?
Cum o s-o fac?
Dacă am făcut un nod la șireturi pe care nu-l mai pot
dezlega?
S-ar putea să nu mai scap de el decât cu unul dintre aceste cuțite.

Recomand cartea tuturor, este o colecție de texte ce ajută pe oricine să se binedispună, este o lectură relaxantă, un masaj pentru mintea tensionată, pansament pentru zilele aglomerate. E drept că umorul lui Jerry nu este gustat de toată lumea, dar glumele lui au o inteligență ce puțini comedianți o au și tocmai de aceea cariera lui Jerry a fost și este una de mare succes. Citiți cartea în porții mici și bucurați-vă de umor de calitate.

O fi bun de ceva? de Jerry Seinfeld a apărut în traducerea lui Cosmin Maricari la Editura Vellant și este disponibilă aici.


Un gând despre “„O fi bun de ceva?” – cufărul cu cele mai bune glume din cariera lui Jerry Seinfeld (+ 5 poante ce te vor face să râzi pe săturate)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s