Gene de mamă. Noua știință a instinctului matern de Abigail Tucker – „Maternitatea este o busolă, o stea după care să te ghidezi, nu o cale unică.„

Cărțile de parenting se găsesc cu duiumul, la fel și cărțile despre sarcină, despre diversificare sau de activități pentru cei mici (aici musai să răsfoiți cartea Cătălinei Bucur – Bebe, hai la joacă!), dar câte cărți ați citit sau văzut despre instinctul de mamă? În limba română nu îmi vine vreun titlu în minte, așa că noul volum lansat în colecția Orion la Editura Nemira este într-adevărat o lectură de neratat pentru cei interesați de această miraculoasă și surprinzătoare lume a maternității.

Gene de mamă. Noua știință a instinctului matern este o carte de nonficțiune cu și despre mame. Scrisă într-un stil informal, dar plină de exemple din lumea științifică, cartea adună laolaltă idei, gânduri și concepte despre ceea ce face o mamă mamă. Abigail Tucker scrie acest volum cu multă pricepere, având un background în jurnalism, astfel că fiecare mențiune este atent verificată, orice exemplu fiind susținut de lucrări științifice din întreaga lume. Pe scurt, volumul vrea să răspundă la două întrebări – cum se deosebesc mamele de alte tipuri de oameni și cum se aseamănă unele cu altele.

„Speranța mea nu este să le vorbesc de sus mamelor, ci să descoperim împreună ce anume le diferențiază pe mame și ce anume le unește. Vreau să fim martorii – la microscop sau într-un țarc pentru maimuțe – forțelor care ne influențează pe toate. Vreau să știu ce anume împinge mâna care împinge leagănul.„

Eu sunt mamă de mai bine de șase luni de zile, așa că doar ce am intrat în fascinanta lume a maternității, dar în tot acest timp am fost uimită să observ cât de mult m-am schimbat, atât fizic, cât mai ales emoțional. Lăsând la o parte experiența mea traumatizantă de la nașterea într-un spital de stat din România, maternitatea a adus cu ea o modificare radicală și ireversibilă.

„- Parcă aș avea o inimă nouă.„

Abigail argumentează cu pricepere mutația pe care ADN-ul mamei o suportă atunci când dă naștere unui copil. Aceasta merge și mai departe și susține că nu doar emoțional suntem afectate, dar chiar ADN-ul nostru este modificat, într-o mică măsură, de ADN-ul copilului. Faptul că nu doar noi îi influențăm la nivel de celulă pe copiii, dar și ei ne influențează pe noi mi se pare fascinant. Acest lucru este dovedit de experimente multiple și ani de cercetări, cartea lui Abigail oferindu-ne o explorare detaliată a provocatoarei biologii a maternității.

Pentru mine a fost o lectură revelatoare, pe care am citit-o în tihnă și pe care nu am dorit să o devorez într-un timp scurt. Am lăsat la dospit ideile, le-am discutat și cu soțul și m-am ales cu un nou bagaj de cunoștințe despre ceea ce are să fie viața mea de acum încolo.

Din cele 400 de pagini, 80 cuprind notele de subsol și indexul, ceea ce înseamnă că tot ceea ce găsim în restul de 320 de pagini este foarte bine documentat, bazat pe multe lucrări sau experimente științifice. Acest lucru nu face decât să întărească caracterul metodic al cărții și să asigure cititorul de veridicitatea și actualizarea informației primite. 

Și dacă faptul că orice informație transmisă este însoțită de câteva exemple de texte academice este impresionant, la un moment dat, acest lucru devine copleșitor, ba chiar exagerat. Aș fi preferat să existe un echilibru între cercetări savante și experiențe personale. Abigail Tucker combină aceste două lumi, dar balanța este mult înclinată spre experimente de laborator sau studii de caz. Dar, m-am bucurat de acele câteva momente de sinceritate, scriitoarea lăsând astfel la vedere și latura ei vulnerabilă și sensibilă. Tocmai pentru că în viața ei s-au ivit multe obstacole și evenimente mai mult sau mai puțin obișnuite cred că volumul ar fi fost și mai puternic și mai penetrant dacă s-ar fi pus accentul mai mult pe partea personală.

Cred că vorbesc în numele tuturor mamelor sau viitoarelor mame (sau curioșilor) ce au citit cartea sau care urmează să o citească când spun că avem nevoie de astfel de cărți, că românii au nevoie de astfel de lecturi informative și explicative despre ceva încă nu este tratat cu importanța și delicatețea de care are nevoie. Și pentru acest volum tradus la noi trebuie să îi mulțumim Laurei Câlțea, coordonatoarea colecției Orion, care a făcut o alegere competentă și absolut necesară. Colecția Orion are deja câteva titluri avangardiste aș spune și sper ca pe viitor să se îmbogățească și cu alte volume interesante, fascinante și folositoare.

Și, dacă tot ce am scris până acum nu v-a convins, vă las câteva citate reprezentative din carte și vă mai spun că și dacă nu eram eu însămi mamă, tot mă atrăgea această carte. De ce? Pentru că este o lectura altfel, de nonficțiune, de memorii, de concepte și idei revoluționare. Așa că dacă sunteți mame, veți deveni mame sau sunteți curioși câte secrete se află în spatele instinctului de mamă, acest volum este alegerea perfectă.

„Copiii noștri ne colonizează plămânii, splinele, rinichii, tiroidele, pielea. Celulele lor pătrund în măduva oaselor și în sânii noștri. Deseori, rămân acolo pentru totdeauna.„

„Schimbările maternității sunt unice și extreme, astfel încât savanții încep să ne descrie în termeni păstrați până acum pentru marii noștri rivali științifici, bebelușii. Mamele sunt opusul a tot ce este anost și previzibil. Suntem noi începuturi, nu finaluri definitive. În jargonul psihologilor, suntem „în dezvoltare”.„

„Instinctul pe care îl descriu este o stare mentală transformată, un nou repertoriu de simțuri, sentimente, impulsuri; nu este un ghid detaliat pentru a fi o mamă bună.„

„Acesta este paradoxul și miracolul instinctului de mamă. Este invariabil și extrem de flexibil, puternic și fragil, străvechi și modern, universal și unic.„

„Printre comportamentele materne aproape universale, poate cel mai uluitor este cel numit „înclinația de a legăna cu mâna stângă”. Aproximativ 80% dintre femeile dreptace și, în mod remarcabil, aproape tot atâtea femei stângace își țin automat copiii pe brațul stâng.„

„Copiii nu doar că au un miros absolut aparte pentru mame, însă miros și inexplicabil de delicios pentru noi.„

„Aceste trei lucruri – plăcerea centrată pe copil, sensibilitatea crescută la semnalele date de el și motivația încăpățânată – alcătuiesc miezul conștientizării instinctive a proaspetei mame.„

„Maternitatea nu ține de cunoaștere, ci de dorința de a face absolut orice pentru copilul tău în orice moment și de a merge până la capătul pământului până găsești ceva care funcționează.„

„Iubirea de mamă este romantismul originar de pe planetă.„

„Maternitatea este o busolă, o stea după care să te ghidezi, nu o cale unică.„

„O mamă este cea mai sinceră fortăreață a copiilor ei.„

„Instinctul, deși absolut real, nu este o rutină, nici ceva automat. Este dinamic, plastic, cu o putere care poate fi amplificată sau înăbușită. Răspunde la împrejurările materiale volatile și este deosebit de sensibil la semnalele sociale subtile. Mamele nu sunt roboți Stepford, programate să fie întotdeauna bune, drăguțe și cufundate în aluatul făcut în casă. Putem fi înspăimântătoare, imprevizibile și chiar violente. Același instinct matern care ne protejează copiii îi poate afecta pentru totdeauna.„

Gene de mamă. Noua știință a instinctului matern de Abigail Tucker a apărut în traducerea Mariei Adam în colecția Orion la Editura Nemira și este disponibilă aici.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s