„Vine vacanța cu trenul din Franța” de Adina Popescu – povestiri savuroase și sincere de la munte, la mare și din orice împrejurare

Pentru mine vacanțele de vară erau petrecute la țară, la ferma părinților, alături de animale și multă pășune. Nu am fost niciodată la mare când eram mică, nici la munte, singurele ieșiri erau la un ștrand local, unde mă puteam bălăci în voie și unde primeam mai mereu și câte o înghețată. Așa că aventurile Adinei Popescu din timpul vacanțelor, pe la munte sau la mare, nu îmi sunt familiare, însă sunt povestite cu o așa naturalețe iscusită încât este ca și cum aș fi fost acolo cu ea, ca o insignă agățată pe rucsac.

Vine vacanța cu trenul din Franța este o culegere de amintiri, un volum al rememorării a celor mai palpitante clipe de vacanță de dinaintea căderii comunismului, unde o întâlnim pe Adina în primele clase primare și pe Anton și Doina, părinții ei, care își luau inima în dinți și se aventurau pe coclaurile țării. Ultimii ani din perioada ceaușistă au fost grei, cu rafturi goale și burți înfometate, dar spiritul unora era încă de neclintit. Așa se face că Anton și Doina nu s-au lăsat complet deznădăjduiți de regimul asupritor și au încercat să îi ofere Adinei vacanțe în toată țara, în special la munte și la mare.

Volumul este împărțit în trei categorii: la munte, la mare și în orice împrejurare. Dacă primele două se înțeleg de la sine, ultima categorie ne duce, aproape în totalitate, în micul apartament al bunicilor din Cluj, unde Adina revenea an de an, redescoperindu-și prietenii din spatele blocului. Aici întâlnim câteva povestioare emoționante, așa cum sunt de obicei cele ce sunt centrate în jurul bunicilor.

O caracteristică dominantă a întregului volum este naturalețea stilului de povestire. Acesta te duce cu gândul la un jurnal bine documentat al naratoarei, care nu iasă din pielea și mintea vârstei protagonistei, ci așterne pe hârtie întâmplări așa cum le-a trăit. Sinceritate împletită cu umor – asta e esența lecturii, cititorii de toate vârstele putând să se bucure de câteva ore de aventuri pe trasee montane, scăldări în Marea Neagră sau campionatul de gimnastică din spatele blocului clujean.

„Poate că, în țara noastră, vederile au parte de mai multe aventuri decât oamenii.„

Pentru mine a fost o lectură extrem de plăcută, tristă pe alocuri din cauza neajunsurilor cu care o țară întreagă s-a confruntat atâta amar de vreme, dar și fericită, atunci când Adina își primea Pepsi-ul mult visat. Micuța aventurieră a avut norocul de a avea părinți hoinari, astfel reușind să evadeze din umbrosul București și să își reîncarce bateriile pe culmile munților. Cartea este potrivită atât celor ce au trecut prin comunism, putând astfel să își aducă aminte de propriile vacanțe și experiențe, dar este și un bun exemplu pentru tinerii de azi care pot să vadă cum se trăia pe atunci. Volumul este un cufăr cu amintiri cu și despre vacanța în timpul comunismului, cu momente de fericire, dar și dezamăgire sau tristețe, cu pasaje nostalgice, ce redau o bună parte dintr-o copilărie alături de părinți și bunici.

Pe lângă povestioarele năstrușnice, cartea se bucură și de o mulțime de ilustrații reprezentative realizate de artista bulgară Bilyana Velikova. Acestea sunt inspirate din pozele de vacanță ale scriitoarei bucureștene, potențând caracterul veridic, dar și de ducă, al volumului. Tot pe această linie este și volumul Povestiri de pe Calea Moșilor, publicat tot al Young Art, ce ne prezintă ale aventuri inspirate din viața familiei Anton, Doina și Adina.

Vine vacanța cu trenul din Franța de Adina Popescu a apărut la Editura Young Art și este disponibilă aici.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s