Ciobanul de azi

Anne Frank este cunoscută în întreaga lume pentru jurnalul ținut în ascunzătoarea din Amsterdam în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Cu toate că acesta nu este îmbibat în metafore somptuoase, își ia profunzimea din veridicitatea evenimentelor și a sentimentelor fetei de doar 13 ani, care ne pictează un tablou sumbru și real al acelor vremuri tulburi. Eu am citit jurnalul ei în urmă cu ceva ani, fiind impresionată de maturitatea arătată de Anne în multe momente, cât și oripilată de cruzimea naziștilor. De curând, la Editura Humanitas a apărut o ediție aniversară ce marchează 75 de ani de la publicare. Însă nu despre acest volum vreau să vă vorbesc astăzi, ci despre adaptarea grafică și continuarea acestuia, ambele apărute la Humanitas Junior.

Ari Folman scrie o adaptare grafică a versiunii definitive a volumului Jurnalul Annei Frank, aducând mai aproape moștenirea importantă lăsată de aceasta către tinerii cititori. Acesta selectează cele mai importante idei și pasaje din carte și le transformă într-un captivant roman grafic. De ilustrații s-a ocupat David Polonsky, care reușește să dea viață acelor luni de izolare și teamă.

Cartea este ca un rezumat scurt, dar intens al jurnalului, cu câteva file păstrate întregi tocmai pentru că sunt de o importanță aparte, iar o eventuală triere a ideilor ar strica întreaga însemnătate. Pentru mine a fost o lectură cuprinzătoare, aș vrea să spun plăcută, dar nu este nimic plăcut la frica și deznădejdea unei tinere de 13 ani ce este nevoită să stea izolată alături de familie și alți câțiva fugari. Pe lângă neliniștile cauzate de bombardamente și amenințarea naziștilor, Anne s-a confruntat și cu emoțiile adolescenței, când toate se dereglează, iar gândurile îi fug în o mie de direcții. Mereu este neînțeleasă pentru că se comportă diferit de ceilalți, nefiindu-i frică să își spună părerea, lucru greu de luat în seamă de la o fată atât de tânără. Reticența părinților o face să sufere, pe lângă propriile conflicte interioare.

„Ah, devin așa de rațională! Aici trebuie să fii rațional în tot ce faci, când înveți, când asculți, când taci, când ajuți, când ești drăguț, când lași de la tine și mai știu eu ce! Mi-e teamă să nu-mi epuizez mult prea repede rezervele de rațiune, care și-așa nu sunt prea mari, și să nu-mi mai rămână nimic după război.„

Avem și pasaje ce îi trădează vârsta timpurie, dar și multe momente în care parcă stăm în fața unui adult cu păreri profunde, iar această combinație face ca Jurnalul Annei Frank să fie atât de apreciat în întreaga lume. Și cu toate că acele vremuri teribile nu sunt subiecte potrivite pentru cititorii tineri, este important ca aceștia să știe istoria și să fie crescuți în așa fel încât astfel de orori să nu se mai repete. Acest volum este perfect pentru tineri pentru a descoperi lumea nazismului, forma grafică temperând puțin din impactul dur al cuvintelor.

„Hârtia este mai răbdătoare decât oamenii.„

Iar dacă Jurnalul Annei Frank este o colecție de pasaje sustrase din originalul volum, Unde este Anne Frank este o continuare pe care Ari Folman a scris-o pentru tineri. De ilustrații s-a ocupat Lena Guberman, care pictează un tablou viu și colorat al vieții din capitala Olandei. Aici revenim în prezentul de azi, când viața și moștenirea Annei sunt celebrate în Amsterdam și în întreaga lume. Însă, într-o noapte, în muzeul dedicat fetei și ascunzătorii familiei, iese la suprafață duhul jurnalului. Kitty este prietena imaginară a Annei, care a trăit între paginile acestuia. Kitty va avea parte de o aventură în lumea reală, menită să ne ofere un important mesaj, acela de a face orice ne stă în putință pentru a salva încă o viață.

„Dar ce înseamnă, de fapt, să fii evreu?

Înseamnă să iei o hotărâre.

Atâta tot?

Să iei o hotărâre de a duce mai departe istoria și destinul evreilor.„

Unde este Anne Frank încurajează cititorii să continue să celebreze talentul tinerei fete și să încerce să schimbe, unde este nevoie, problemele ce apar mereu cu refugiații fugiți din zonele armate. Nu este de-ajuns să numit clădiri după Anne Frank, ci trebuie să nu uităm esența jurnalului și mesajul de altruism pe care îl inspiră.

„Anne, dragă, cea mai importantă putere a ta e imaginația, poți s-o folosești împotriva tuturor fricilor tale.„

Ambele volume mi-au plăcut, le-am citit unul după altul, și pentru câteva ore am fost transpusă într-o lume unde tirania nu a putut distruge speranța. Cred că mereu o să ne întoarcem la Jurnalul Annei Frank pentru a reveni la direcția dreaptă, exemplul său stând mărturie la impactul atrocităților asupra omului de rând. Varianta de benzi desenate aduce mesajul Annei mai aproape și de tinerii cititori, dar și adulții pot avea parte de lecturi însemnate. Se citesc repede, dar mereu cu un nod în gât. Pentru un moment uiți de sfârșitul soartei lui Anne și speri, alături de ea, că libertatea este aproape. Însă realitatea nu poate fi schimbată ca un final de carte, ceea ce face ca impactul lecturii să fie cu atât mai mare. Iar continuare imaginară a jurnalului scoate la iveală influența acestuia ce încă arde în generațiile de azi. Ne folosim de gândurile unei fete de 13 ani pentru a încerca să schimbăm în bine viața de azi, ceea ce întărește cu fiecare nouă lectură importanța Jurnalului Annei Frank.

„În oameni există pur și simplu pofta de a distruge, de a lovi de moarte, de a asasina și de a se înfuria, și câtă vreme întreaga omenire, fără excepție, nu va suferi o mare metamorfoză, războiul va bântui, tot ce s-a clădit, s-a cultivat și a crescut va fi din nou retezat și distrus, și-apoi totul se va relua de la capăt.„

Jurnalul Annei Frank a apărut în traducerea lui Gheorghe Nicolaescu și a Dianei Zotea și este disponibil aici, iar Unde este Anne Frank a apărut în traducerea Mariei Rizoiu și este disponibil aici.