Philippa Gregory este una dintre cele mai cunoscute figuri literare ale genului ficțiune istorică, cu zeci de milioane de fani în întreaga lume. Cu toate acestea, eu fac cunoștință cu stilul ei prin intermediul unui volum pentru copii. Regulile Prințesei este o colecție de trei povestiri centrate în jurul unei domnițe de viță nobilă care nu ia calea soției fără opinii, ci dorește să își făurească propriul destin.
Regatul celor Șapte Regate nu a mai văzut o prințesă ca Florizella. Tânăra nu stă toată ziua în fața scaunului de coafură și nici nu probează zeci de rochii, ci citește, se distrează și învață cum să conducă un regat. Părinții, regele și regina, îi susțin libertatea, cu toate că poate în unele privințe ar prefera clasica fiică supusă. Așa se face că Florizella se găsește adesea în mijlocul unor peripeții ce ajung să îi contureze caracterul de femeie inteligentă și responsabilă.
„O prințesă e un prinț cu esă în plus.„
Cartea este împărțită în 3 povestiri: Prințesa Florizella, Florizella și lupii și Florizella și uriașul, fiecare urmărind câte o pățanie de-a protagonistei. Avem un ritm rapid, umor bine calculat, multă acțiune, dar și multe lecții pentru cititorii tineri, în special pentru fete.
Naratoarea nu reinventează tiparul cărților cu prințese, dar îi dă o culoare modernă, în ton cu vremurile în care trăim, când fetele pot decide și singure ce să facă în viață. Avem multe exemple de așa nu în carte, Florizella fiind personajul prin care se încearcă remedierea unor obiceiuri nesănătoase, cum ar fi faptul că înfometarea nu este benefică sau că așteptatul după ursit nu trebuie să fie singurul scop.
„Prințesele trăiesc cu aer„
„Nu aveau altceva de făcut în vremurile acelea, iar prevederea cu nr.500 (ultima) din Regulile Prințesei spune: Mărită-te cu un prinț frumos.„
„- Învăț cum să conduc cele Șapte Regate când o să cresc mare, răspunse ea. Am o mulțime de idei.
– Idei! Toate erau de-a dreptul îngrozite. Noi nu avem idei! Noi avem Regulile.„
Volumul creionează portretul fetei independente, dar care are și o latură sensibilă. Poartă pantaloni (de necrezut în acele vremuri), mânuiește spada și spune întotdeauna ce gândește, dar și ocrotește animalele și vrea ca oamenii din regat să duc un trai mai bun. Avem și un petițor, o partidă excelentă pentru prințesă, un prinț cu armura sclipitoare, dar oare sunt ochii lui perfecți îndeajuns pentru a o face pe fată să își pună deoparte propriile interese și vise? Asta aflați dacă citiți cartea, bineînțeles.
Philippa Gregory a scris aceste povești pentru propria fiică, ceea ce le întărește caracterul autentic, fiind o sursă de încredere în ceea ce privește tipul de lecturi pentru o tânără cititoare. Cred că este cartea perfectă pentru orice copilă trecută de 7 ani, conținând un model demn de urmat. În plus, umorul nu lipsește din niciun capitol, ceea ce face ca întreaga lectură să fie o adevărată plăcere, fie că ești mic sau mare.
„Nu o putem lăsa să umble prin sate și să mănânce oamenii. Foarte rău pentru monarhie. Nimic nu supără mai tare poporul decât un membru al familiei regale care mănâncă copilași.„
Un alt plus al cărții îl constituie ilustrațiile realizate de Chris Chatterton, care dau un plus vizual întregii povești. Acesta reușeștă să o aducă la viață pe Florizella și să capteze cele mai importante secvențe din volum.
Eu am savurat întreg volumul dintr-o înghițitură, fiind pentru câteva zeci de minute transportată într-un ținut magic, cu peripeții care mai de care mai interesante, alături de o protagonistă reală, cinstită, blândă și responsabilă. Cu siguranță o voi îndemna și pe fetița mea când crește puțin mai mare să o citească, fiind o lectură completă, cu o poveste închegată, personaje bine creionate, umor și lecții autentice ce ajută la formarea unei tinere responsabile și fericite.
Regulile Prințesei de Philippa Gregory a apărut în traducerea lui Adrian Lăcătuș la Polirom Junior și este disponibilă aici.
Ciobanul de azi 