Îmi plac cărțile pentru copii pentru că sub magia poveștii se ascunde mereu un mesaj, o lecție, pe care, de cele mai multe ori, mulți adulți o uită sau ezită să o pună în aplicare. Și mai mult îmi plac cărțile de copii scrise de autori români, având și la noi multe voci talentate, ce aștern pe hârtie o sumedenie de istorioare minunate. Ultima mea descoperire din această arie este Cosmin Perța cu seria Anisiei.

Anisia deja apare în două volume – Anisia și uneltele fermecate și Anisia și manuscrisul mistic – apărute la Polirom Junior, ambele bucurându-se de ilustrațiile realizate de Andrei Gamarț. Am prins tare drag de această fată specială, ce crește și se maturizează cu fiecare nouă aventură.
Anisia și uneltele fermecate
Anisia este o fetiță orfană de treisprezece ani, ce trăiește într-un orfelinat. La un moment dat, decide să plece într-o misiune neobișnuită, în căutarea fratelui său mai mic, Vladimir. Nu pornește la drum de una singură, ci alături de o scoică quahog filozoafă, Johanna, furată din acvariul căminului pentru copii. Din biroul doamnei directoare „împrumută” o carte de magie, pentru că da, Anisia are puteri magice. Pe lângă abilitatea de a vorbi cu animalele, fetița poate să facă o mulțime de alte lucruri, ca invizibilitatea, levitatul în aer sau teleportarea, îndemânări șlefuite cu ajutorul cărții.
Misiunea de salvare a lui Vladimir se transformă într-o misiune de salvare a planetei, presărată cu multe peripeții care mai de care mai interesante. În joc intră și un băiețel cu sindromul Down, Paul, sau un calamar fricos, Mar-El, ce dau o formă mai bogată întregii povești. Toate acestea au loc pe fondul unei societăți înnegrite de fumul industrial, conduse de Lorzii Ceții, ce țin întreaga populație din scurt, fără drepturi și fără recompense.
„Magia e ca bucătăria, mi-a spus din senin într-o zi. Există reţete, dar poţi să şi improvizezi.„



Anisia și manuscrisul fermecat
Dăm timpul înainte cu doi ani și ne reîntâlnim cu Anisia, Vladimir, Paul și Johanna, ce sunt pe punctul de a se îmbarca într-o nouă misiune de salvare. Rezistența împotriva regimului Lorzilor Ceții face ceva progrese, dar nu îndeajuns de multe pentru a produce o schimbare radicală. Au nevoie de ajutor și de multă magie. Anisia vrea să îi convingă pe piticii verzi din Vulcan să oprească aprovizionarea fabricilor cu minereuri pentru a înceta poluarea masivă. Dar acest lucru nu se poate obține cu una-cu două, chiar și cu sfaturile de mare filozoafă ale Johannei.
„Viața este magie, iar magia provine din Bine! au zis.„
Vă spun doar că în joc intră un manuscris mistic, ce poate conține informații despre începuturile lumii și un trib de pisici magice. Dacă un orășel cu mâțe gigant nu sună ispititor, atunci chiar nu știu ce v-ar putea ademeni în vrajele acestei povești.
„Viața e o sumă de nuanțe gri, i-am zis. Nu există alb și negru. Folosim albul și negru doar ca puncte teoretice de referință, ca să ne putem da seama dacă suntem mai aproape de alb sau de negru, dar în realitate nu prea există acțiuni pur rele sau bune, așa cum nu prea există acțiuni neutre. E mereu un amestec și omul e obligat întotdeauna să aleagă. Alegerile acestea însă ne apropie tot mai mult de alb sau de negru pe măsură ce ne continuăm viața.„




Am citit ambele cărți dintr-o suflare, una după alta, fiind curioasă de parcursul Anisiei și al Johannei. Personajele sunt bine creionate, acțiunea atent construită, iar magia se strecoară prin fiecare cuvânt și faptă. Cea mai dragă îmi e Johanna, cu ale ei replici de mare filozoafă, urmată de Anisia, ce este nevoită să se maturizeze mult prea devreme. Pe Paul îl consider un băiat curajos, de la care avem multe de învățat, copii și adulți deopotrivă. Vladimir este singurul care nu mi-a lăsat vreo impresie prea puternică, poate că el va fi dezvoltat mai mult în următorul volum.
Cosmin Perța scrie un basm modern decorat cu accente de distopie, unde o alternativă a trecutului, dacă e să ne luăm după relatările scoicii quahog, se aseamănă izbitor de mult cu realitatea pe care o trăim, când poluarea deja a trecut de limitele normalului, copleșind oceanele și pădurile. În ambele volume, poveștile au mai multe straturi. Avem partea de istorioară propriu-zisă, de poveste inventată, ce este lăcuită cu un strat gros de magie, peste care se trasează linii inspirate din lumea reală, în cazul de față, poluarea. Ni se oferă exemple de așa da, dar și multe de așa nu, urmând ca la final să fim răsplătiți și cu o soluție, din care ne putem inspira pentru propria realitate.
Cărțile vin cu recomandarea de a fi citite de copiii de peste opt ani, dar eu cred că pot fi citite fără probleme și de publicul adult. Magia poveștilor fascinează copiii, iar mesajul din spatele lecturilor îi învață atât pe cei mici, cât și pe cei mari, despre curaj, bunătate și responsabilitate. Volumele se citesc repede, dar anumite elemente îți rămân în minte datorită lecțiilor de viață ce pot fi aplicate în relația cu sine, cu ceilalți și cu mediul înconjurător.
Anisia și uneltele fermecate și Anisia și manuscrisul mistic de Cosmin Perța au apărut la Polirom Junior și sunt disponibile aici și aici.
