Oare câți tineri nu se simt presați de cei din jur, de familie, de profesori, de prieteni, de ei înșiși pentru a realiza ceva concret în viață? Cei mai mulți. Pe această idee se mulează și debutul lui Weike Wang – Chimie.
Scris pe un fond umoristic, dar cu accente de profunzime, romanul ne pictează traseul haotic și întortocheat pe care o tânără americană de origine chineză îl are în vederea maturizării emoționale.
Fata lucrează deja de ceva timp la doctoratul în chimie, însă dintr-o dată simte că nu mai poate și renunță. Nu le poate spune părinților, aceștia fiind mereu stricți cu ea, doctoratul și succesul profesional fiind singurele subiecte de discuție demne de avut. În același timp, Eric, prietenul ei de ceva ani, o tot presează cu marea întrebare legată de căsătorie, așa că lumea fetei parcă se dezumflă, fiind în cădere liberă.
„Un sfat legat de fericire: cel mai sigur mod de a fi fericit este să-ți pese de fericirea altora. Psihiatra adaugă: și dacă nu poți face asta, atunci prefă-te.„
În centrul romanului aveam această criză existențială a unei tinere ce nu știe dacă vrea un doctorat în chimie, și nici dacă vrea să se căsătorească cu cel ce aparent îl iubește. Nu are motive de a-i spune nu lui Eric, este perfect din toate punctele de vedere, dar inima ei e nehotărâtă. Pare destul de decisă de a renunța la doctorat, cu toate că continuă să predea cu pasiune lecții private tinerilor.
„Eric a spus că port în dreptul pieptului un ghem de sârmă ghimpată pe care uneori îl arunc în alții.„
Mereu în minte îi revin amintiri din copilărie, majoritatea negative, ce scot în evidență lipsa de afecțiune între membrii familiei. Mama și-a lăsat cariera de farmacistă în China pentru a-și urma soțul în Statele Unite ale Americii pentru ca el să studieze și să își împlinească visele profesionale. Așa că mama e nefericită, scoțându-i ochii soțului mereu și mereu pentru că a adus-o într-o țară străină, departe de familie și job. O astfel de copilărie nu are cum să nu lase sechele, așa că acum tânăra se află la răscruce de drumuri, neștiind ce să facă. Așa că nu face nimic, doar își plimbă câinele.
„Ce faci? întreabă Eric.
Mă privesc în lingură.
Dar de ce?
Ca să mă descotorosesc de furie.„
Ai zice că o astfel de cădere nervoasă nu trebuie redată cu umor, dar tocmai aici excelează Weike Wang, povestind totul cu candoare și umor negru. Făcând haz de necaz, naratoarea dă glas anxietăților simțite de atâta lume. Faptul că protagonista nu are nume pe tot parcursul romanului semnifică caracterul universal al acesteia, putând lua orice nume, orice identitate a acelora ce se simt la fel de derutați. De multe ori nu știm în ce direcție să o luăm, ne simțim neînțeleși și singuri, rolul literaturii fiind acela de a oferi sprijin, înțelegere, speranță.
„O ecuație.
Fericire = realitate – așteptări
Dacă realitatea > așteptările, atunci ești fericit.
Dacă realitatea < așteptările, atunci nu ești.„
Stilul este unul sacadat, povestea nu curge ca un roman obișnuit, ducându-mă cu gândul la un jurnal intim, în care scrii cum vrei, când vrei. Acest aspect îi dă volumului autenticitate și veridicitate, ceea ce îl face credibil. Originea chineză a naratoarei este un punct important al poveștii, cititorul putând privi îndeaproape în emoțiile unui imigrant în America, având în sânge valorile chineze, dar găsindu-se mereu împărțit între două lumi atât de diferite.
Pentru mine a fost o lectură ce mi-a dat diferite stări, de la angoasă la speranță, de la râsete la amărăciune. Nici nu știu ce aș fi schimbat la poveste, poate finalul, dar cred că e o carte în care se pot regăsi mulți, în special cei ce trec prin crize existențiale majore.
Scriitoarea Weike Wang este absolventă a Universității Harvard, unde și-a luat licența în chimie și doctoratul în sănătate publică. În paralel, aceasta cochetează cu literatura, ceea ce conferă volumului statutul de roman autobiografic, sau măcar semi autobiografic, fiind inspirat din propriile experiențe și gânduri. Iar acest lucru îi priește cărții, fiind recompensată cu PEN/Hemingway Award în 2018, cât și cu zeci de mii de păreri bune din partea criticilor și cititorilor din întreaga lume.
Chimie de Weike Wang a apărut în traducerea Aureliei Ulici la Editura Vellant și este disponibilă aici.
Ciobanul de azi 