Recenzie „Buna fată rea” de Alice Feeney (CRIME CLUB)

Cât de tare mi s-a părut Piatră, hârtie, foarfecă de la Alice Feeney când am citit-o anul trecut. Daisy Darker a fost și ea o lectură captivantă, dovadă că am citit și Sometimes I Lie. Tare m-am bucurat când am văzut că prietenii de la Storia Books au tradus un nou roman de la autoare, pe care zilele astea îl punem sub lupa unui nou Crime Club. Buna fată rea este așadar cea de-a patra mea întâlnire cu Alice Feeney, o scriitoare britanică cunoscută pentru răsturnările ei de situație uluitoare.

„Lumea e plină de oameni care sunt buni la a fi răi și de oameni care sunt răi la a fi buni.„

Trei suspecți, două crime și o victimă – așa ne ispitește romanul de 330 de pagini, unde rotația perspectivelor țes o intrigă domestică plină de secrete și un trecut misterios. 4 femei de vârste diferite ne ghidează în această narațiune polițistă, unde este descoperit cadavrul unei femei dintr-un cămin de bătrâni. Asta se întâmplă la douăzeci de ani de la dispariția dintr-un supermarket a unui bebeluș aflat în cărucior. Cumva, aceste două evenimente ar trebui să aibă o legătură pe care cititorii curioși o pot afla parcurgând paginile acestui volum misterios.

„Presupun că suntem cu toții detectivi în povestea propriei vieți.„

Mi-a plăcut cartea, se citește rapid, iar finalul este într-adevăr neașteptat. Însă trebuie să recunosc că celelalte trei romane citite de la ea mi s-au părut mai alerte. Aici ritmul este calibrat de intențiile fiecărui personaj. E drept că am admirat feminitatea romanului, majoritatea personajelor fiind femei singure, ce trebuie să își facă singure dreptate.

„Poate că toți ticăloșii sunt eroi în propriile povești.„

Alice Feeney este maestră în a pune câte o maximă de viață printre rândurile sale, așa că să vă așteptați la multe fraze citabile, pe care probabil o să vreți să le subliniați. Mi-am notat și eu câteva, meditând în același timp la complexitatea vieții, cât și la caracterul simplist al ei, toți fiind oameni normali, dar care ne simțim, fiecare în sinea noastră, speciali.

Recomand cartea iubitorilor de lecturi polițiste rapide, avem și o anchetă detectivistică, însă accentul cade pe închegarea firelor narative și descoperirea legăturilor între personaje. Trecutul se îmbină cu prezentul, iar viitor nu este sigur pentru nimeni.

„O carte bună poate fi o lumină în întuneric. O carte bună poate vindeca singurătatea, poate schimba modul de gândire sau chiar lumea. O carte bună e magie, nici mai mult, nici mai puțin.„

Buna fată rea de Alice Feeney a apărut în traducerea Alinei Marc Ciulacu la Storia Books și este disponibilă aici.

Volumul se bucură și de un blog tour printre cititorii înfocați de mistery & thriller, așa că vă invit și la ei pe site-uri pentru a putea citi mai multe păreri despre carte: Literatura pe tocuriBiblioteca lui LiviuCărțile mele și alți demoniAnca și cărțileAnalogii-AntologiiFalledCitește-mi-l și Fata cu Cartea.


Un gând despre “Recenzie „Buna fată rea” de Alice Feeney (CRIME CLUB)

Lasă un comentariu