„Nu mă întrerupe” de Cătălina Stanislav – iubire și despărțire însuflețite prin vulnerabilitate și sinceritate

Cătălina Stanislav debutează în 2021 cu volumul Nu mă întrerupe, o colecție de 27 de poeme despre iubire, despărțire, speranțe, dezamăgiri sau frustrări. Ai spune că sunt cam multe teme grele pentru a fi disecate într-un așa număr scurt de pagini, dar cumva eul liric reușește să plimbe cititorul prin mai multe stări, fără a-l zăpăci de cap, dar totuși îmbătându-l cu sinceritatea cuvintelor.

Cea mai importantă trăsătură a acestui volum o reprezintă vulnerabilitatea, eului liric coborând perdeaua pudorii ce ne caracterizează pe mulți și lăsând cititorul să întrevadă în sufletul său. Acolo este așteptat de o suită de imagini și emoții sincere ce se învârt în jurul vieții, atât a vieții de artist, cât și a vieții cotidiene. Iubirea joacă un rol central, ea luând mai multe forme, printre care cea de amor nebun, de dragoste cumpătată, de amărăciunea ce se scurge dintr-o despărțire urâtă sau de fantezie vulgară.

Totul se simte la intensitate maximă, tablourile pictate de Cătălina fiind vizuale, dinamice și asurzitoare, dar nu într-un mod deranjant, ci entuziastic și melodios. Se simte tinerețea din spatele poemelor, vigoarea sentimentelor și avântul în decepții, iar poezia nu este necizelată, ci densă și stăpână pe situație.

„Am sperat că mă întorc spre tine și spui Îmi place cum ai grijă de toată lumea. Și m-am întors și ai spus-o și nu mi-a plăcut.„

Nu ai zice că acesta este un volum de debut tocmai pentru că fiecare poem este închegat, fiecare vers având locul său bine stabilit. Toate cuvintele, toate versurile, toate poemele puse laolaltă dau glas unui cântec al tinereții zbuciumate, neexistând nici o notă falsă, totul fiind într-un acord tumultos.

Cu toate că nu am simțit cu aceeași intensitate toate poemele, au fost câteva care s-au făcut remarcate, tocmai pentru că le-am trecut prin propriul filtru, rezultând astfel sentimente de înțelegere, refugiu sau speranță. Printre acestea se numără și unul despre maternitate care prezintă atât de elocvent starea de mamă în lumea de azi.

„Mă gândesc foarte des la posibilitatea de a fi mamă

și-mi place și-mi displace
cum se înghesuie toate fetele și femeile
și mătușile și alte mame
să felicite femei gravide pe facebook
mă uit uneori la like-uri și citesc comentariile
cu devotamentul unui puști care descoperă părțile
nasoale ale internetului
și-mi imaginez cum își zic una alteia
ai văzut că x e gravidă
de parcă doar atunci a început să existe x
de parcă în sarcină putem doar să ne observăm
una pe cealaltă

de parcă viața care se coace în tine
e singurul lucru care te validează
nu că n-aș trăi și eu din validare
trăiesc exclusiv din validare
și mai mult
uneori îmi place să le fie
milă oamenilor de mine
și cine zice că nu-ți poate fi milă de mine
de la depărtare
fără să mi-o spună, nu o milă umilitoare
una duioasă
de la depărtare
așa cum e orice între noi
fără să ne-o spunem.„

Nu trebuie să îți placă toate poemele, nici eu nu am rezonat cu toate, dar pe toate le văd ca un întreg solid, ca și cum poeziile s-au mumificat într-un totem al despărților și iubitilor pătimașe. Înainte să citesc volumul am văzut o mulțime de păreri bune despre carte, ceea ce mi-a ridicat cumva așteptările. Ei bine, văd de unde au izvorât astfel de elogii și mă bucur că se citește poezie contemporană și că se împărtășesc opinii și păreri despre poeții/poetele de azi. O recomand și eu mai departe pe Cătălina Stanislav, este cu siguranță o voce puternică a generației sale și o poetă pe care nu o deranjează să vorbească despre emoții fragile sau crezuri aparte.

„mă întreb dacă toată viața e așa
semi cumva
dacă tristețea stă ascunsă undeva în fundul creierului
chiar dacă faci yoga
chiar dacă meditezi
chiar dacă mănânci legume verzi
nu știu să zic ce-a fost mai rău anul ăsta
că am plecat sau că m-am întors
adevărul e că
n-am știut niciodată să zic ce e mai bine pentru mine”

Și așa cum zice și titlul, cât și cuvintele lui Deniz Otay, dacă o fată decide să își spună povestea, să își facă portretul, să nu cumva să o întrerupi, ci să o asculți, în tăcere sau acompaniind-o. Cartea face parte dintr-o frumoasă și ambițioasă colecție de poezie de la noi – OHMYGODPOETRY – apărută la editura OMG Publishing House, ale cărei 24 de volume and counting sunt disponibile pe site-ul celor de la Cartepedia. Aceasta este prima mea întâlnire cu colecția de poeți tineri și talentați, dar sper eu, nu și ultima.

Nu mă întrerupe de Cătălina Stanislav este al 14-lea volum al colecției OHMYGODPOETRY și poate fi găsit pe Cartepedia.ro.

Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s