Nr. 16 din 2020 – Grasă și proastă, de Rodica Ojog-Brașoveanu

Am mai spus-o, dar o mai repet: Rodica Ojog-Brașoveanu este unul dintre scriitorii mei preferați din România, cărțile ei fiind tot timpul lecturi ce mă țin antrenată în poveste.

Cartea de față, Grasă și proastă, este o operă diferită de la ea, fiind vorba de o antologie de povestiri ce se învârt în jurul relațiilor, al căsniciilor și al femeilor măritate.

M-a surprins foarte mult stilul abordat, dar și subiectul.

Cartea cuprinde 16 povestiri, pe care eu le-am citit pe parcursul unei frumoase zile de duminică, luând pauze mici și dese, asta pentru a lăsa fiecare povestioară în parte să se așeze.

Au fost câteva povestiri din care cu ușurință se putea scrie un roman întreg, dar mi-a plăcut faptul că Rodica le-a închegat în mici nuvele de circa 20 de pagini, având parte de multe detalii ce au construit o intrigă bună și ispititoare pentru cititor.

Așa cum ne prezintă și Rodica în cartea de față, viața femeilor nu a fost numai roz, iar frica de a rămâne nemăritate era chiar o problemă uriașă ceea ce le făcea să accepte primul venit în cale, pentru a nu fi batjocorite de oamenii din jur.

Dragostea este un subiect sensibil și vast, iar povestirile de față ne aduc o sumedenie de fețe ale acesteia, care ia chipul cuplului veșnic îndrăgostit, al femeii de succes care nu își poate uita prima iubire, al bărbatului care e dispus să ierte femeia ce l-a lăsat pentru un alt bărbat și exemplele se tot continuă, fiecare poveste având ceva aparte, ceva ce ne aduce o nouă perspectivă asupra dragostei și a vieții femeii în deceniile trecute.

Toate povestirile reprezintă situații comune, cu oameni obișnuiți, care se pot întâmpla oricui, ceea ce le fac autentice și credibile, reprezentând mai mult decât o simplă lectură de ficțiune, ci un manual al relațiilor cu de toate, de la aventuri minore, până la întâmplări pe care nimeni nu le pot explica.

Eu recomand cu mare drag acest volum, este ceva foarte diferit față de aventurile Melaniei Lupu și ale lui Mirciulică, dar e o carte ce ne oferă o altă față a scriitoarei Rodica Ojog-Brașoveanu, care se dovedește încă o dată a fi un povestitor redutabil.


4 gânduri despre “Nr. 16 din 2020 – Grasă și proastă, de Rodica Ojog-Brașoveanu

  1. Felicitări pentru recenzie. Cartea pare interesantă și aparte într-un fel dacă e să țin cont de celelalte cărți scrise de această autoare. Sunt convinsă că ai avut parte de o duminică frumoasă în compania acestei lecturi și ai desprins multe învățături din cele 16 povestiri.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s