Vânătorii de capete este prima carte din seria Vagabond scrisă de Lucian Dragoș Bogdan.
Cartea are parte de o intrigă interesantă, dar cu anumite scene ce nu sunt pentru toată lumea.
Acțiunea se învârte în jurul lui Dinu, un bărbat de 40 de ani care se regăsește la răscruce de drumuri, atunci când nimic nu îl mulțumește întru-totul. Viața îi este împărțită între familie, serviciu și prieteni, dar idealurile sale nu sunt împlinite. Serviciul nu îi oferă împlinea profesională mult visată, familia se zbate între 2 copii frumoși și o căsătorie pe butuci, iar prietenii nu îi mai conferă sprijin.
În timp ce Dinu trece prin această criză de identitate, în orașul Alba-Iulia, unde se desfășoară acțiunea romanului, au loc o serie de crime misterioase, atunci când sunt descoperite corpurile unor vagabonzi, eviscerate și fără cap.
O idee oarecum ciudată îi trece prin cap – ce-ar fi să se infiltreze printre vagabonzii din oraș pentru a putea afla ceva detalii despre cine ar putea fi autorul acestor crime macabre. Zis și făcut. Își ia concediul de la muncă, își lasă familia și pornește pe străzile orașului în căutare de indicii.
Am spus la început că acest roman nu est pentru oricine, cred că mai bine spuneam că nu este pentru orice stomac, asta din cauza descriilor vivide ale vieții de boschetar, începând cu mirosul specific și terminând cu mâncarea râncedă consumată de aceștia. Pot să spun că aceste pasaje nu mi-au plăcut, dându-mi o senzație neplăcută atât în stomac, cât și în minte.
În ciuda acestui factor, pot să spun că lectura a mers foarte repede, fiind un roman polițist specific, cu multă acțiune și criminali greu de prins.
Finalul a fost unul bun, ușor previzibil, dar bine argumentat.
Dacă vreți un motiv în plus pentru a-i da o șansă romanului, vă mai spun că acesta a fost desemnat bestselleul editurii Tritonic în anul 2016. În plus, seria Vagabond se bucură în prezent de 4 volume, iar această primă carte este un început promițător, având un protagonist credibil și carismatic.
4 gânduri despre “Nr. 22 din 2020 – Vânătorii de capete, de Lucian Dragoș Bogdan”