Ciobanul de azi

Mythos. Miturile Greciei repovestite este o carte plină de aventuri cu și despre Zeii Greciei Antice scrisă de britanicul Stephen Fry.

Am avut această carte pe radar încă de la apariția ei pe piața de carte din Marea Britanie, fiind o mare fană a Legendelor Olimpului, așa că de-abia am așteptat să o lecturez.

Întotdeauna am fost fascinată de bogata imaginație a celor ce au inventat Zeii și toate realizările lor, această carte reprezentâd o lectură antrenantă, bogată și plină de informații ce cuprinde istoria celor mai renumiți și controversați zei, cum ar fi Uranus, Gaia, Zeus sau Afrodita, dar și povești mai necunoscute ale unor personaje secundare, cum ar fi multitidinea de copii ai lui Zeus și relațiile dintre ei.

Ei și pentru că romanul este o poveste savuroasă și bogată a originilor zeilor, m-am gândit să aleg 5 episoade cu impact și să vi le prezint pe scurt.

Originea Zeilor

Dacă oamenii de știință cred că Big-Bang-ul stă la baza originii universului, grecii antici cred că totul a început nu cu o explozie, ci cu HAOS.

Din Haosul fără formă au apărut două entități: EREBUS și NYX. El, Erebus, este întunericul, iar ea, Nyx, era noaptea. Aceltia s-au împerecheat pe loc și frunctele strălucitoare ale uniunii lor au fost HIMERA, ziua și AETHER, lumina.

În același timp – doarece totul se întâmplă simultan până când Timpul va ajunge să separe evenimentele – , Haos a mai produs două entități: GAIA, pământul și TARTAR, adâncurile și cavernele de sub pământ.

Acestea au fost zeități primordiale, ce alcătuiau Primul Ordin de ființe divine. Gaia a fost cea care a dat startul creării atunci când a născut de una singură doi fii: PONTUS, marea și URANUS, cerul. Hemera și Aether s-au reprodus de asemenea, creând THALASSA, varianta feminină a lui Pontus, marea.

Al doilea Ordin este reprezentat de uniunea dintre Uranus și Gaia, creând Timpul și Sensul.

Concepându-l pe Uranus și unindu-se cu el, fiul și acum soțul ei, Gaia a desfăcut firul vieții care străbate istoria omenirii și însăși viața noastră.

Din uniunea celor doi au ieșit 12 copii, 6 băieți și 6 fete: OCEANOS, COEUS, CRIUS, HYPERION, IAPETUS și CRONOS; THEIA, THEMIS, MNEMOSINE, PHOEBE, TETHYS și RHEA.

Uranus și Gaia au dat naștere și Ciclopilor și altor creaturi.

Castrarea lui Uranus

Uranus nu se comporta tocmai elegant și afectuos cu mama, respectiv soția sa, Gaia, astfel că în ea a început să clocotească un sentiment de furie și ură. I-a întrebat pe toți cei 12 fii ai ei dacă vor să îl omoare pe Uranus și să domnească în locul lui peste tot universul.

Singurul care a acceptat a fost Cronos, care era invidios pe puterea tatălui său. Astfel că Gaia a făurit o seceră suficient de puternică să îl ucidă pe Uranus.

Planul era ca Cronos să aștepte până Uranus va veni să se împerecheze cu Gaia și în momentul oportun să îl secerepe tatăl său. Însă, în momentul inopinant, Cronos a reușit doar să îi taie bijuteriile genitale lui Uranus, pe care le-a azvârlit în mare.

Acesta, roșu de durere, l-a blestemat pe Cronos.

Să te distrugă proprii tăi copii așa cum m-ai distrus tu pe mine.

Uranus a fost alungat în pământul adânc, dar el a continuat să producă fii și fiice ale naturii, sămânța lui fertilă căzând pe pământ și în mare, de unde a ieșit Afrodita, una dintre cele mai importante și puternice divinități.

Căderea lui Cronos

Cronos, acum stăpânul tuturor și a toate, se bucura de puterea absolută. Și-a ales-o pe Rhea ca consoartă, cu care a avut 5 copii: HESTIS, HADES, DEMETRA, POSEIDON și HERA, toți fiind mâncați de Cronos pentru ca vorbele tatălui său să nu se adeverească.

Pe cel de-al șaselea, Zeus, Rhea l-a ascuns pe insula Creta, urmând ca acesta să fie cel care îl va detrona pe Cronos.

Planul era simplu: Rhea îi va da lui Cronos o băutură ce îl va facce să îi vomite pe toți cei 5 copii, urmând ca mai apoi să îl adoarmă. Zis și făcut. Însă, Zeus vroia să îl secere pe tatăl său, lucru de nerealizat, acesta fiind protejat de mama sa, Gaia.

Astfel că toți cei 5 copii au fost eliberați, lumea cunoscând zeii atotputernici, avându-l pe Zeus în frunte.

Facerea omului

Zeii se bucurau de toate bogățiile universului, dar așa cum era de așteptat, parcă se plictiseau, astfel că Zeus a venit cu idea creării unor ființe să îi aduleze și idolatrizeze.

Aceste ființe au fost modelate din lut după imaginea zeilor, dar la o scară mult mai mică, zeii fiind divinități gigantice prin comparație.

Tocmai asta ar fi ideea. Să avem o specie inteligentă – mă rog, semi-inteligentă – care să ne laude și să ne venereze, să se joace cu noi și să ne distreze. O rasă inferioară de figurine miniaturale care să ne adore.

Prometeu a fost cel care a modelat omul din lut folosind saliva lui Zeus, iar Atena a suflat viață peste figurine și astfel a luat naștere rasa umană.

Multe evenimente au avut loc înainte și după facerea omului, cum ar fi războaiele titanilor sau împreunările neobișnuite ale zeilor, nașterea Atenei din capul lui Zeus sau deschiderea cutiei Pandorei ce conținea toate rele lumii, toate fiind relatate pe un ton prietenesc și glumeț, făcând lecturarea cărții o adevărată plăcere.

Mi-a plăcut tare mult cartea, a fost o lectură ușoară, dar plină de informații spectaculoase și evenimente care mai de care mai ciudate. Este o carte potrivită atât pentru cei ce au citit Legendele Olimpului, cât și pentru cei ce vor să afle istoria zeilor antici.

Eu recomand cartea cu mare drag, conține zeci de mituri extraordinare, care au semnificații profund umane și care aduc un nou înțeles universului.

Sunt multe povestioare foarte interesante, dar m-am limitat la 5 pentru a vă lăsa pe voi să le descoperiți în tihnă. O să închei cu povestea lui Dyonisos, cel ce avea să fie renumit pentru recoltele vinului.

Originea vinului

Semele, o preoteasă în templul lui Zeus, a sacrificat un taur impresionant de mare și viguros pentru zeul Atotputernic. Acesta a rămas impresionat de acest sacrificiu, astfel că a decis să îi facă o vizită.

A sedus-o pe Semele, dar chiar avea sentimente pentru ea, așa că a decis să o viziteze la fiecare lună nouă. Ei și bineînțeles că Hera, consoarta lui Zeus, a aflat despre aventura acestuia, astfel că i-a făcut și ea o vizită tinerei preotese, care era acum gravidă cu copilul lui Zeus.

Hera a plantat sămânța îndoielii în Semele, astfel că i-a spus acesteia să îl roage pe Zeus să se arate în adevărata sa formă în fața ei, la următoarea lor întâlnire.

Așa a făcut, lucru ce i-a adus moartea fetei, înfățișarea lui Zeus lăsând-o oarbă și surdă, culminând cu uciderea ei din cauza unui trăsnet mult prea puternic. Însă Zeus nu a vrut ca progenitura său să piară, astfel că acesta își tăie coapsa și băgă fetusul acolo.

Trei luni mai târziu, s-a născut Dionysos, cel ce avea să fie cunoscut pentru vin și recoltele viței de vie.

Ajungând la maturitate, acesta avea un prieten foarte bun, de care era îndrăgostit nebunește și când acesta a fost zdrobit și ucis de un taur sălbatic, Dionysos i-a transformat trupul într-o plantă cățărătoare, în timp ce stropii de sânge s-au solidificat în boabe dulci.

Iubitul lui Dionysos s-a transformat în viță de vie, din care acesta a obținut prima recoltă de struguri și a băut primul butoi de vin.