Recenzie „Stare de teroare” de Hillary Rodham Clinton și Louise Penny

Ce obții dacă le pui laolaltă pe Hillary Rodham Clinton, prima femeie din istoria Statelor Unite care a devenit candidat prezidențial al unui partid mare și Louise Penny, o autoare cunoscută și premiată la nivel internațional? Un thriller politic incitant, cu multă acțiune, dramă și tensiune din belșug.

Stare de teroare a fost publicat în toamna acestui an pe piața internațională, luând cu asalt topurile de specialitate, iar pe sfârșitul acestui an a apărut și la noi, la Crime Scene Press, în traducerea lui George Arion Jr. Trebuie să recunosc că am fost mult decât entuziasmată să citesc acest roman, atât datorită faimei celor două autoare, cât și pentru a putea vedea cât de mult s-au inspirat cele două din ultimii ani ai politicii americane, mai ales că au avut o sursă atât de aproape de centrul acțiunii.

Subiectul romanului urmează tiparul clasic al thrillerelor politice, unde un nou președinte și a sa echipă încep o nouă conducere, încercând să curețe mizeria și greșelile lăsate de fostul cabinet. Doug Williams este noul președinte al Statelor Unite ale Americii, care șochează pe toată lumea prin numirea ca secretar de stat a unui adversar politic, Ellen Adams. Aceasta nu numai că îl susținea pe contracandidatul lui Williams, dar o făcea în cel mai direct mod, folosindu-se de propria companie de televiziune și presă pe care a reușit să o construiască în zeci de ani de muncă asiduă. Odată cu instituirea sa ca secretar de stat, Ellen îi predă cheile imperiului media fiicei sale, aceasta focusându-se în totalitate pe noua funcție.

Însă, lucrurile nu merg tocmai roz, asta și pentru că fostul cabinet a stricat o mulțime de relații internaționale. Aliații și-au pierdut încrederea, iar drumul lui Ellen este mult mai anevoios decât aceasta s-ar fi așteptat. Prima ei vizită oficială ce are loc în Coreea de Sud este un eșec în spatele ușilor închise, însă presa internă și internațională o scot pe aceasta basma curată, dând vina pe fostul guvern. Cu toate acestea, Williams o tratează cu directă antipatie pe Adams, singurul motiv pentru care a ales-o ca secretar de stat fiind acela de a avea plăcerea să o concedieze după ce strică lucrurile în public.

Totul este dat peste cap atunci când au loc două explozii în Londra și Paris, cu zeci de morți și răniți. De ce se implică atunci statul american, dacă atacurile au avut loc în Europa? Ei bine, nu se știe care este următoarea țintă sau dacă va fi vreuna, nici măcar nu se cunoaște atacatorul, dacă a fost ceva organizat de vreo grupare extremistă sau ceva local. Aceste îndoieli pun lumea-ntreagă în gardă, nevrând să se mai repete vreo altă explozie.

Anahita Dahir, ofițer la Biroul de Externe ar putea fi cheia întregii operațiuni, asta pentru că aceasta primește un mail suspect cu trei grupări de numere. Superiorul său îi spune să îl șteargă, conform protocolului, crezându-se că este spam. Însă Anahita decide să își noteze numerele, simțind că ceva este în neregulă. Și bine a făcut, asta pentru că se dovedește că cele trei grupări de numere, ce aparent păreau fără noimă, erau numerele autobuzelor și ora la care acestea urmau să explodeze. Atunci când își dă seama ce înseamnă, Anahita încearcă să își anunțe superiorul, dar fără succes. Nu își pierde speranța, și merge direct la Ellen Adams, care dintr-un motiv sau altul, o crede. Ba mai mult, acestea descoperă că a treia grupare de număr este a treia explozie ce ar urma să aibă loc în Frankfurt.

Totul escaladează de aici, având-o ca Anahita drept parte din tot complotul, Adams încercând din toate puterile să oprească explozia, mai ales pentru că Gill, fiul ei și prietenul Anahitei, este în autobuzul vizat din orașul german. Oare vor putea să oprească explozia? Cine este în spatele atacurilor? Este Anahita implicată? Vor avea aliații Americii încredere în ei după eșecul fostului cabinet? Este America în siguranță sau urmează și alte atacuri cu destinația SUA? La toate aceste răspunsuri, plus multe altele, veți putea afla răspunsul dacă citiți romanul Stare de teroare.

Pentru mine a fost o lectură antrenantă, ce în ciuda celor 500 de pagini a curs foarte repede, fiecare capitol fiind închegat și bine construit, accentul punându-se pe suspans și mister. Un alt element ce mi-a plăcut a fost credibilitatea subiectului, cele două scriitoare inspirându-se din prezentul cotidian. Nu am putut să nu remarc micile detalii incluse de Hillary în ceea ce privește aversiunea față de cabinetul lui Trump, acestea aducând un plus de savoare textului.

Relațiile diplomatice, antipatiile din interior și cursa contracronometru împotriva terorismului se întrepătrund într-un mod captivant, rezultând un thriller politic desăvârșit, pe care nu ai cum să îl lași din mână până la ultimul punct. Corupția joacă un rol crucial în această poveste, cititorul fiind invitat în culisele sistemului politic, unde aparențele sunt totul. Recomand cartea atât celor ce îndrăgesc genul thriller-ului politic, dar și celor ce sunt în căutarea unei lecturi antrenantă, cu intrigi politice bine țesute și multe răsturnări de situație.

Stare de teroare de Hillary Rodham Clinton și Louise Penny a apărut la Crime Scene Press și este disponibil aici.

Romanul se bucură în aceste zile și de un blog tour printre cititori înfocați, așa că vă invit și pe blogurile lor pentru a putea citi și părerea lor cu privire la carte: Literatura pe tocuriBiblioteca lui LiviuAnca și cărțileCărțile mele și alți demoniAnologii-Antologii și Pălărisme.


3 gânduri despre “Recenzie „Stare de teroare” de Hillary Rodham Clinton și Louise Penny

Lasă un comentariu